Curtea Constituțională îi poate interzice lui Călin Georgescu să candideze la alegerile prezidențiale din luna mai. Avocatul Adrian Toni Neacșu că o astfel de decizie este la latitudinea magistraților constituționali și nu poate fi anticipată.
Judecătorii Curții Constituționale sunt singurii care pot evalua și decide dacă un politician poate candida sau nu la alegerile prezidențiale. Odată cu decizia prin care i-a fost interzisă candidatura Dianei Șoșoacă, CCR a introdus propriile criterii de evaluare constituțională. Din această perspectivă, a arătat avocatul Adrian Toni Neacșu, deciziile magistraților constituționali sunt imprevizibile.
„Problema este că prin criteriile de natură constituțională, stabilite de Curtea Constituțională pentru candidații la președinția României, criterii care până acum nu existau, impuse odată cu pronunțarea în ceea ce o privește pe Diana Șoșoacă, viitoarele decizii ale CCR devin imprevizibile. Nu știm cum se va pronunța”, a explicat avocatul în emisiunea News Pass cu Laura Chiriac.
Potrivit spuselor sale, până la acest moment lucrurile erau destul de simple. Oricine putea să candideze dacă îndeplinea condițiile prevăzute de lege. Curtea Constituțională a suprapus, peste acestea, o serie de criterii de natură constituțională pe care doar ea le poate evalua și le poate aplica.
„Până acum lucrurile erau foarte clare. Pentru a candida trebuia să îndeplinești câteva principia formale pe care le putea îndeplin orice cetățean al României. CCR a venit și a suprapus și câteva criterii de natură constituțională pe care doar ea le poate evalua și aplica asupra unei candidaturi. Nu știu ce va face CCR dar poate invalida orice candidatură pe care o consideră neconformă jurământului de președinte pe care îl depune cel ales”, a mai spus Adrian Toni Neacșu.
Avocatul a anunțat că Georgescu nu mai are nici o cale de atac pentru a determina CCR să revină asupra deciziei de anulare a alegerilor. El a precizat că, deși se vor mai face demersuri internaționale, această „aventură judiciară” a luat sfârșit.
„A fost o mică aventură judiciară care a început cu Curtea de Apel și Înalta Curte de Casație și Justiție. Șansele ca în justiția noastră națională să se obțină reluarea alegerilor erau la fel de mici ca și la Curtea Europeană. Demersurile internaționale vor continua, dar nu mai există o instanță care să se poată pronunța pe ceea ce a făcut Curtea Constituțională și, într-un fel sau altul, să anuleze efectele acestei hotărâri”, a spus Adrian Toni Neacșu.
Drept urmare, a explicat el, candidații și partidele politice trebuie să se conformeze noilor realități și să se pregătească pentru următorul scrutin electoral. În acest context, avocatul Neacșu crede că Georgescu are o obligație să-și depună candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai. Aceasta chiar dacă nu poate anticipa ce va decide CCR în privința sa.
„Voi ieși din pielea mea de avocat, specialist în drept. Eu cred că domnul Georgescu are obligația să candideze având în vedere că o mare parte din electoratul României și-a pus speranța în dumnealui. Ce se va întâmpla ulterior rămâne de văzut”, a subliniat Adrian Toni Neacșu.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins cererea lui Călin Georgescu de adoptare a unor măsuri provizorii privind anularea alegerilor prezidenţiale din România. El a solicitat ca decizia CCR să fie suspendată, iar procesul electoral să fie reluat. Magistrații CEDO au decis să nu indice Guvernului nici o măsură provizorie în acest sens. .
„Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis astăzi, reunindu-se în complet de Camera şi în baza unui vot unanim, să nu indice nicio măsură provizorie în cauza Călin Georgescu c. România (cererea nr. 37327/24). Cauza priveşte anularea de către Curtea Constituţională a României a alegerilor prezidenţiale în care dl. Georgescu a fost candidat. Dl. Georgescu ceruse adoptarea de măsuri provizorii, în particular ca decizia Curţii Constituţionale să fie suspendată şi procesul electoral să fie reluat. Curtea a respins cererea de măsuri provizorii ca fiind în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curţii (măsuri provizorii)”, se arată în decizia CEDO.
În document se arată că măsurile provizorii sunt decise în legătură cu proceduri în faţa Curţii, fără a influenţa alte decizii ulterioare privind admisibilitatea sau fondul cauzei. Curtea impune asemenea măsuri provizorii numai în cazuri excepţionale, când reclamanţii ar fi altfel expuşi unui risc iminent de vătămare ireparabilă.