CCR a amânat pentru 8 octombrie decizia privind reforma pensiilor magistraților. Ce a hotărât în privința celorlalte 4 sesizări

UPDATE: Curtea Constituțională (CCR) a anunțat, după o ședință care a durat circa o oră și jumătate, că respinge sesizarea AUR împotriva legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome. Pe toate celelalte patru sesizări, una vizând reforma pensiilor magistraților, se va pronunța abia pe 8 octombrie.

Deciziile luate miercuri de CCR privind obiecțiile de constituționalitate discutate:

• Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu – AMÂNARE 8 octombrie
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății – AMÂNARE 8 octombrie
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – AMÂNARE 8 octombrie
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome – RESPINGERE
• Obiecțiile de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice – AMÂNARE 8 octombrie

ȘTIRE INIȚIALĂ:

Curtea Constituțională (CCR) discută, miercuri, sesizările depuse de AUR, SOS și POT împotriva pachetelor de legi pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat recent răspunderea în Parlament. Judecătorii constituționali discută azi și sesizarea Înaltei Curți de Casație de Justiție (ICCJ) privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru care Guvernul de asemenea și-a asumat răspunderea în Parlament. Surse B1 TV susțin că, totuși, CCR nu va lua o decizie azi. Unii șefi ai coaliției, inclusiv premierul Ilie Bolojan (PNL), au dat de înțeles că Guvernul nu va mai avea legitimitate dacă această reformă va pica la filtrul CCR.

Ce reclamă Opoziția în privința pachetelor de legi și cum se apără Bolojan

Legile fac referire la domeniul sănătății, guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, respectiv o serie de autorități administrative autonome.

Premierul Ilie Bolojan (PNL) a declarat că reforma în sănătate aduce mai multă ordine și corectitudine în sistemul sanitar, în condițiile în care, în ultimii ani, s-au investit tot mai mulți bani în acest sistem, dar asta nu se vede în calitatea serviciilor pe care le primesc pacienții.

În cazul celei de-a doua legi, Bolojan a spus că obiectivul este de a pune capăt „câștigurilor nemeritate” din conducerile companiilor de stat și de a face performanță în beneficiul cetățenilor.

Despre a treia lege, Bolojan a afirmat: „Guvernul României angajează răspunderea în fața Parlamentului pentru reforma a trei dintre cele mai importante autorități de reglementare din țară – Autoritatea de Supraveghere Financiară, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Toate trei au fost create pentru a păstra un echilibru în trei dintre cele mai importante piețe: cea a energiei, cea financiară și cea de telecomunicații”.

AUR, în schimb, acuză că proiectele au trecut de Parlament fără dezbatere și fără consultarea cetățenilor: „Prin această manevră, puterea executivă a confiscat rolul Parlamentului și a călcat în picioare principiile fundamentale ale statului de drept. Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituționale de o gravitate excepțională, un atac sistematic asupra separației puterilor în stat și o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului. Invocarea ‘urgenței’ pentru justificarea procedurii excepționale reprezintă o minciună instituțională. Probleme precum deficitul bugetar excesiv sau criza din sănătate nu au apărut peste noapte. Ele datează de ani de zile, timp în care guvernele succesive au refuzat să acționeze pe cale democratică. Crearea artificială a urgenței și folosirea ei ca pretext pentru a ocoli Parlamentul reprezintă o fraudă constituțională și o sfidare a principiului bunei-credințe”.

Ce spune ICCJ despre reforma pensiilor magistraților și cum explică Bolojan

Iar reforma pensiilor speciale ale magistraților a fost atacată la CCR de Curtea Supremă.

Aceasta reclamă „tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii”, precum și faptul că legea a încălcat 37 de decizii anterioare ale Curții Constituționale.

„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, susține ICCJ.

De cealaltă parte, premierul Ilie Bolojan a acuzat faptul că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei, cu mult peste media pensiilor de rând. Mai mult, magistrații care au avut și funcții de conducere ajung la pensii chiar și de 40.000 de lei.

„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, a declarat Ilie Bolojan.