Cristian Tudor Popescu a oferit explicații după ce a folosit un cuvânt într-un mesaj pe Facebook care a dat mari dureri de cap lingviștilor din România. Celebrul gazetar a precizat ce mesaj a dorit să transmită în momentul în care a folosit no’iunea „pastrongâții”.
“Cuvântul „pastrongâții” folosit de subsemnatul în fraza „De unde pastrongâții genitorilor matale ai scos din gușă zisa pesedistă la modă «Ăla nu e de părerea mea, prin urmare, sigur e de părerea SRI»?” adresată lui A. Mungiu Pippidi a stârnit un val de controverse.
Mulți cititori m-au întrebat ce înseamnă, căci nu l-au găsit în DEX. Alții au încercat o explicație.
Dl Marian Virgil: „plastron + gât. Eșarfa pe care o ține la gât”.
Dl Mihai Eftimie: „O fi vorba despre insecta sugătoare de sânge numită panstrongylus geniculatus”.
Dna Ramona Rusu: „pastrón es un producto elaborado con carne roja”…
Filologul Radu Paraschivescu n-are îndoieli: „Din punctul meu de vedere nu poate fi altceva decât o greșeală de literă pe care Cristian Tudor Popescu nu a apucat să o repare”.
Dl Paraschivescu nu indică și litera greșită sau lipsă. D-sa probabil că i-a citit pe formaliștii ruși, măcar pe Șklovski, așa că mă miră decisa îngustime de vedere pe care o afișează.
Sau, poate că din ce a scris subsemnatul nu a citit decât textul ce mi l-a solicitat pentru antologia „Răcani, pifani și veterani” (Editura Humanitas, 2008). Altfel, ar avea cunoștință de faptul că „pastrongâții” e departe de a fi o excepție – am inventat nenumărate cuvinte de-a lungul vremii; cel mai recent, „mazdroape”.
„Pastrongâții” trebuie citit în forma și contextul frazei imprecative. El înseamnă ceea ce sugerează sunetul lui în acest context minții fiecăruia.
Prin 2009, am publicat chiar un articol întreg inventând cuvinte, bazate doar pe sonoritate pentru a genera sens”,a explicat Cristian Tudor Popescu.