Datele celui mai recent Barometru al Politicii Externe publicat duminică de Avangarde conturează o imagine relevantă asupra așteptărilor, temerilor și gradului de susținere publică pentru deciziile strategice ale statului român în actualul context geopolitic. Sondajul, realizat la finalul lunii ianuarie 2026 pe un eșantion reprezentativ de 820 de persoane, conturează percepțiile publice asupra principalelor teme de politică externă, de la inițiative internaționale recente până la nivelul de încredere în instituțiile euro-atlantice.
Opiniile sunt împărțite în privința oportunității ca România să adere la Consiliul pentru Pace propus de președintele SUA. Doar 44% dintre respondenți consideră că o astfel de decizie ar fi fost una corectă, în timp ce 36% se declară împotrivă, iar 20% nu au o opinie clară.
Diferențele devin mai vizibile atunci când răspunsurile sunt analizate în funcție de nivelul de educație. Respondenții cu studii superioare sunt mai rezervați, doar 38% susținând aderarea, comparativ cu 49% în rândul celor cu educație medie, ceea ce indică o raportare mai critică a categoriilor cu studii avansate față de inițiativele politice internaționale
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2026/01/Screenshot-2026-01-25-at-10.14.52.png)
Participarea președintelui Nicușor Dan la Forumul Economic Mondial de la Davos se bucură de o susținere largă în rândul populației. Aproape 69% dintre cei chestionați consideră că prezența șefului statului la acest eveniment ar fi fost necesară, în timp ce doar 22% sunt de părere contrară.
Sprijinul este constant ridicat indiferent de nivelul de educație, cu valori cuprinse între 66% și 74%. Acest consens sugerează că românii percep Davosul ca pe o platformă importantă de reprezentare și dialog internațional, indiferent de profilul socio-educațional
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2026/01/Screenshot-2026-01-25-at-10.16.34.png)
În ceea ce privește activitatea pe plan extern a actualului președinte, evaluările sunt preponderent negative. Peste jumătate dintre respondenți se declară nemulțumiți sau foarte nemulțumiți, în timp ce doar aproximativ 16% afirmă că sunt mulțumiți.
Nemulțumirea este mai accentuată în rândul persoanelor cu studii superioare, unde proporția celor care exprimă evaluări negative depășește 50%. Acest indicator sugerează o presiune crescută din partea electoratului educat asupra performanței diplomatice a șefului statului
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2026/01/Screenshot-2026-01-25-at-10.17.50.png)
În eventualitatea unui atac militar din partea Rusiei, 60% dintre respondenți cred că România ar fi apărată de NATO. Totuși, un procent semnificativ, de 27%, nu împărtășește această încredere, ceea ce indică existența unor îndoieli persistente legate de capacitatea de reacție a Alianței.
Nivelul de educație influențează din nou percepțiile: încrederea este mai mare în rândul celor cu studii reduse și scade progresiv în rândul respondenților cu studii superioare, unde scepticismul este mai pronunțat
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2026/01/Screenshot-2026-01-25-at-10.18.46.png)
Dintre instituțiile analizate, NATO și Uniunea Europeană se află în topul încrederii publice, cu peste 60% dintre respondenți declarând că au mai degrabă încredere în acestea. ONU și Parlamentul European înregistrează niveluri mai moderate, în timp ce Comisia Europeană are un raport aproape echilibrat între încredere și neîncredere.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2026/01/Screenshot-2026-01-25-at-10.19.49.png)
Aceste rezultate reflectă o orientare clară a opiniei publice românești către structurile euro-atlantice ca piloni principali ai securității și stabilității externe