Ne-am pierdut cuvintele pe drum. De vorbim mai puțin decât acum 20 de ani

Vocabularul românilor se restrânge pe măsură ce interacțiunile directe dispar. Studiile indicând faptul că am pierdut aproape un sfert din cuvinte în ultimele două decenii.

Din ce cauză vocabularul românilor se restrânge

Potrivit Observator, deși tehnologia ne ține conectați permanent, dialogul autentic a fost înlocuit de reacții scurte și interjecții, fenomen vizibil mai ales în rândul tinerilor.

Datele arată o prăbușire a numărului de cuvinte rostite: dacă în 2005 un adult folosea circa 16.600 de cuvinte zilnic, în 2019 media a coborât la doar 11.900. Această tăcere este alimentată și de automatizarea serviciilor, precum casele self-pay sau aplicațiile de transport, care elimină nevoia de a mai vorbi cu cei din jur.

Expertul în dicție Aurelian Ciocan sugerează că ar trebui să forțăm revenirea la voce pentru a stopa acest declin:

„Pentru a contracara această scădere, avem și câteva soluții. Dacă o discuție pe chat durează mai mult, se întinde pe mai mult de 3, 4, 5 mesaje, hai să sunăm persoana respectivă. Atunci când suntem, la fel, prinși într-o discuție, să trimitem mesaje vocale, în detrimentul mesajelor text”, a explicat Aurelian Ciocan.

Ce rol are școala în acest contextul

Sistemul educațional rămâne principalul teren unde se poate antrena capacitatea de exprimare liberă a copiilor.

Profesorii avertizează că izolarea socială a devenit o obișnuință, mulți preferând să petreacă timpul singuri chiar și atunci când ies în oraș. Din acest motiv, stimularea dezbaterilor la ore și încurajarea elevilor de a-și formula propriile concluzii sunt esențiale pentru a-i face să socializeze din nou fizic, nu doar prin ecrane.

Pompei Mititean, profesor, pune accentul pe libertatea de exprimare a elevilor săi:

„De fiecare dată încurajez exprimarea liberă a copilului. Fiecare copil trebuie să spună ce a înţeles din ora respectivă şi de fiecare dată îi provoc la discuţii, astfel încât să îi încurajăm să socializeze mai mult. Noi nu limităm interacțiunea socială, ci o limităm pe rețelele sociale și partea fizică nu mai există”, a declarat Pompei Mititean.

Ce pericole ne pândesc

Efectele acestei „anemii” conversaționale nu sunt doar lingvistice, ci și psihologice, avertizează specialiștii.

Reducerea dialogului la simple răspunsuri scurte duce inevitabil la relații superficiale și la o stare generală de anxietate. Pe măsură ce ne deconectăm de la conversațiile față în față, riscul de izolare socială crește, lăsându-ne „la un infinit de fraze depărtare” de un schimb de idei real.