Deputat Constantin Codreanu: Restaurarea clădirii Sfatului Țării din Chișinău, Departamentul Centenar, unele dintre subiectele importante de pe agenda discuției de lucru cu ministrul Culturii

Deputatul PMP Constantin Codreanu, Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a avut o întâlnire de lucru George Vladimir Ivașcu, ministrul Culturii și Identității Naționale. Întâlnirea a avut loc la sediul Ministerului Culturii, unde au discutatpe mai multe subiecte, cum ar fi restaurarea clădirii Sfatului Țării din Chișinău, Departamentul Centenar, un Acord cu Republica Moldova privind spațiul cultural și spiritual comun.

Redăm mai jos integral comunicatul de presă.

„În data de 17 martie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, Președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a avut o întâlnire de lucru cu domnul George Vladimir Ivașcu, ministrul Culturii și Identității Naționale. Întâlnirea a avut loc la sediul Ministerului într-o atmosferă călduroasă și constructivă.

Deputatul Constantin Codreanu și-a axat mesajul pe câteva chestiuni concrete, de interes național și transpartinic, cum ar fi:

– Departamentul Centenar,

– spațiul cultural și spiritual comun al celor două state românești,

– sprijinirea culturală minorității aromâne înrudite din Albania,

– restaurarea clădirii Sfatului Țării din Chișinău, monument de un simbolism aparte,

– organizarea unei expoziții Ioan Papazoglu la București, Chișinău și Comrat,

– punerea în evidență a importanței fostului Palat Regal din București.

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării a abordat și alte subiecte privind politicile culturale ale statului român în țară și peste hotare.

În legătură cu Departamentul Centenar, practic desființat recent în vederea reorganizării, deputatul Constantin Codreanu a ținut să sublinieze că ministrul predecesor, Lucian Romașcanu, a dat asigurări oficiale, încă la 13 decembrie 2017, urmare a unei interpelări parlemantare, că Ministerul va pune foarte la dispoziția Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării Planul detaliat de măsuri și acțiuni privind Centenarul Marii Uniri, fapt ce nu s-a mai întîmplat. Astfel, cererea privind punerea la dispoziția Comisiei a acestui Plan detaliat de măsuri și acțiini a fost reiterată. Totodată, deputatul Constantin Codreanu s-a interesat asupra termenului concret în care vom avea o nouă componență a Departamentului Centenar, dar fiind că în 27 martie se vor împlini 100 de ani de la adoptarea de către Sfatul Țării de la Chișinău a Actului de Unire a Basarabiei cu Patria mamă România, eveniment care trebuie marcat adecvat de statul român.

În context, deputatul Constantin Codreanu a ținut să sublinieze că Programul de guvernare a prevăzut că obiectivul „Centenarul 2018” va fi abordat prin prisma păstrării şi promovării ideii de apartenență la românitate, promovarea imaginii României și educația tinerei generații în spiritul respectului față de valorile românești și că, în acest sens, Guvernul va sprijini:

Inițiativele locale de celebrare a „Centenarului 2018” (prin crearea „Fondului Centenar 2018”);

Organizarea de conferințe, seminarii, simpozioane, acțiuni culturale etc. având ca temă „Centenarul 2018”;

Sprijinirea acțiunilor de anvergură care să contribuie la promovarea valorilor românești în țările unde există comunități semnificative de români;

Accesul la contribuția pe care artiști de origine română din străinătate au avut-o la promovarea culturii românești.

Termenul de realizare a Planului de măsuri și acțiuni privind Centenarul 2018 fusese stabilit pentru 15 septembrie 2017.

În condițiile în care au rămas zile numărate până la împlinirea Centenarului Unirii Basarabiei cu Țara mamă România prin decizia Sfatului Țării (Parlamentului) de la Chișinău, în 27 martie 1918, deputatul Constantin Codreanu i-a prezentat ministrului George Vladimir Ivașcu mai multe imagini actuale ale clădirii Sfatului Țării din Chișinău. De precizat că edificiul se află într-o stare de delăsare și degradare, în pofida faptului că acestă clădire încărcată cu o simbolistică aparte și situată în actuala stradă Alexei Mateevici nr. 111 din municipiul Chișinău are statut oficial de monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie şi cultură al municipiului Chişinău, alcătuit de Academia de Ştiinţe a Moldovei.

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării i-a cerut ministrului Culturii și Identității Naționale să intervină de urgență conform competențelor stabilite de Strategia Națională pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017- 2020, astfel încât Ministerul să sprijine, în anul Centenar 2018, restaurea și conservarea acestui monument istoric și cultural de imporanță majoră pentru înreaga națiune română, asigurând fondurile necesare.

Un alt subiect important pe agenda întălnirii de lucru l-a constituit semnarea unui Acord cu Ministerul Culturii, Educației și Cercetării al Republicii Moldova privind spațiul cultural și spiritual comun. Dincolo de faptul că cele două state românești dezvoltă o relație specială și privilegiată și împărtășesc aceeași limbă oficială, istorie și cultură, nu există până în prezent un Acord interministerial, interguvernamental sau interstatal care să consfințească, să definească și să dea substanță juridică noțiunii esențiale de spațiu cultural și spiritual comun. Adoptarea unui asemenea Acord este stict necesară din perspectiva intereselor strategice ale celor două state românești. Deputatul Constantin Codreanu a opinat că, pentru început, ar putea fi semnat, până la 1 iunie 2018, un Memorandum de înțelegere, urmând ca până la 1 octombrie 2018 să fie semnat și un Acordul interministerial privind spațiul cultural și spiritual comun. Un asemenea Acord ar fi de natură să consolideze unitatea spațiului cultural și spiritual comun al celor două state românești, dar ar constitui și un sprijin indirect acordat comunității românești din Ucraina divizate artificial de către autoritățile de la Kiev pe criteriul formal al numelor de identificare: etnonimul Român, infranimul românesc Moldovean și exonimul Voloh. Inițiativa în acest sens trebuie să-i aparțină Ministerului Culturii și Identității Naționale.

De asemenea, deputatul Constantin Codreanu a abordat subiectul privind necesitatea inițierii și semnării unui Acord de colaborare cu Ministerul Culturii din Albania, în care să fie specificat dreptul României ca stat înrudit (kin state) de a-i acorda asistență cultural-identitară minorității aromâne înrudite (kin minority) care a fost recunoscută prin lege la 13 octombrie 2017. Un asemenea instrument a fost și este cerut constant de către asociațiile reprezentative ale aromânilor din Albania, inclusiv prin memorii depuse la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Deputatul Constnatin Codreanu i-a prezentat ministrului George Vladimir Ivașcu și propunerea organizării și vernizării unei expoziții Ioan Papazoglo la București, Chișinău și Comrat. Ioan Papazoglu (1904, Comrat, județul Tighina – 1988, București) este un important artist plastic român de origine găgăuză, care s-a format și s-a afirmat în perioada interbelică, având ulterior o carieră de succes în țara noastră. Se consideră, în general, că maestrul Ioan Papazoglu deste cel mai importat artist plastic de origine găgăuză din istorie. Totodată, Ioan Papazoglu a fost o personalitate profund atașată valorilor culturale românești și s-a înscris armonios în peisajul cultural al României. Maestrul Ioan Papazoglul a avut prima expoziție personală în anul 1926 și a devenit membru al Asociației Artiștilor Plastici din România încă din anul 1934. A obținut Premiul Ministerului Artelor în 1945, Premiul I la Festivalul Cântarea României în 1979. Între anii 1926-1983 a deschis 16 expoziții personale, în cadrul cărora a expus 1228 de uleiuri și 78 de desene. Peste 1500 de tablouri ale sale figurează în colecții particulare din România și de peste hotare, în muzee și alte colecții de stat. În anul 1984 Muzeul de Istorie și Artă al municipiului București a organizat Expoziția retrospectivă Ioan Papazoglu.

În încheierea întâlnirii de lucru, deputatul Constantin Codreanu s-a referit la necesitatea instalării unei plăci inscripționate pe clădirea fostului Palat Regal din București, care să amintească despre faptul că aceasta a servit ca atare, conform destinației inițiale, drept reședință regală a României între 1937 și 1947. Această clădire simbol, care găzduiește în prezent Muzeul Național de Artă al României, a fost construită în anul 1937, pe locul vechiului palat Golescu devenit Curte Domnească a Principatelor Unite și apoi Palat Regal al României. Ea deține statut de monument istoric, figurând în Lista Monumentelor Istorice cu numărul B-II-m-A-19856.

Deputatul Constantin Codreanu a propus ca cei doi oficiali să dezvolte în continuare un dialog interinstituțional constructiv și transparent, care să înlesnească punerea în aplicare a legislației naționale în domeniile de interes pentru românii din comunitățile istorice din jurul granițelor și Balcani, din Republica Moldova și din diaspora emergentă”.