Europarlamentarii USR-PLUS au votat pentru Minority SafePack. Ce se ascunde în spatele acestei iniţiative maghiare

O rezoluție în sprijinul inițiativei maghiare Minority SafePack a trecut, joi, în Parlamentul European, inclusiv cu voturile eurodeputaților de la USR-PLUS. Au fost 524 de voturi ”pentru” din 694.

Iniţiativa civică europeană privind drepturile minorităţilor este, de fapt, un instrument al politicii naţionalist-revizioniste a regimului Viktor Orban, pentru a obţine noi privilegii pentru minoritatea maghiară din statele învecinate Ungariei, inclusiv autonomia de facto a Ţinutului Secuiesc, notează stiripesurse.ro.

Dintre europarlamentarii români, au votat „pentru” Vincze, Winkler (PPE), Botoș, Cioloș, Pâslaru, Ștefănuță, Strugariu, Tudorache (Renew), Crețu (SD). Au votat „împotrivă”: Terheș (ECR), Băsescu, Marinescu, Tomac (PPE). Abțineri: Avram, Benea, Grapini, Manda, Negrescu, Nica, Plumb, Tudose (SD), Gheorghe, Ghinea (Renew), Blaga, Bogdan, Buda, Bușoi, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Nistor (PPE). Nu a votat: Ciuhodaru (SD), precizează sursa citată.

Politică - 14 oct, 17:11

Cristian Bușoi: Am solicitat Comisiei Europene ca statele membre să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie și fondurile europene rămase neutilizate din exercițiul 2014-2020

Conform tratatelor UE, drepturile minorităţilor reprezintă un domeniu ce ține de competența statelor membre, nu a Uniunii.

Inițiativa este văzută drept un mijloc al Budapestei de a obține instrumente de presiune și șantaj la nivel european, mai notează stiripesurse.ro.

Din cele 1,2 milioane de semnături strânse pentru această inițiativă, 700.000 provin din Ungaria şi România.

Ce propune iniţiativa Minority SafePack:

• alocarea fondurilor europene pentru dezvoltare regională pe criterii etnice, cu organizaţiile minorităţilor având rol de actor în distribuirea finanţării UE
• utilizarea limbilor minorităţilor în administraţia publică şi justiţie.
• completarea unor norme europene, în sensul includerii apartenenţei etnice la sferele reglementate pentru acţiunea europeană anti-discriminare.
• atribuirea unor mandate de europarlamentar pentru minorităţile din UE
• Pasul final este comunicarea Comisiei Europene, care poate prelua sau nu din propunerile din iniţiativă. Executivul comunitar are și posibilitatea de a respinge total inițiativa. Inițial, în 2013, CE a refuzat înregistrarea ei tocmai pentru că depășea competențele Uniunii. În 2017, Curtea de Justiţie a UE a obligat, însă, Comisia să accepte inițiativa.

Inițial a existat o rezoluţie a Verzilor din Parlamentul European dar, pentru a o contracara, Popularii, Socialiştii şi Renew au formulat o nouă rezoluţie, mai echilibrată. Această variantă are șanse să treacă la vot, fiind susținută de șase grupuri europarlamentare. Comisia Europeană urmează să se pronunțe ulterior.