Gabriel Liiceanu: Pe terenul pregătit de Traian Băsescu au fost câştigate acum alegerile prezidenţiale

“Vă mai amintiți cum a arătat sfârșitul anului 2004?”, se întreabă Gabriel Liiceanu în debutul textului: “Portret de preşedinte la final de mandat”, publicat pe Contributors.ro. “Și-atunci, ca și la alegerile de acum două săptămâni, o parte din populația României vedea abisul istoriei căscându-i-se sub picioare. Ne păștea, cu victoria lui Năstase, mexicanizarea României: urma să devenim o țară colonizată de fiarele lăcomiei  scăpate de sub orice control”, scrie Liiceanu.

De atunci şi până acum au trecut zece ani, perioadă în care ţara a fost condusă de preşedintele Traian Băsescu. Ce vor spune istoricii viitorului despre aceşti zece ani de mandat?

“Lucruri pe care parte din presa vremii și din opinia publică le-a spus încă din timpul vieții sale. Așadar, ei vor repeta pesemne la nesfârșit – și propozițiile astea vor intra în manuale – că e omul care, după ᾽90, a așezat ferm România pe orbita Vestului; că a activat mecanismele anti-corupție ale justiției, desprinzând actul judecătoresc de influența clasei politice; că a condamnat simbolic comunismul ca „regim politic ilegitim și criminal”, într-un parlament care, huiduindu-l, se autodenunța ca majoritar comunist; că a pus la dispoziția populației arhivele Securității comuniste; că, în timpul crizei economice globale din anii 2008 – 2011, a cerut guvernului, asumându-și răspunderea și consecințele gestului, măsuri de austeritate, vrând să evite falimentul țării într-un al doilea pas; că a făcut asta știind că își va pierde întreg capitalul politic. Istoricii viitorului vor mai spune că parlamentul, pe care unii ziariști îl numeau în epocă „parlamentul borfașilor”, l-a suspendat în două rânduri, încercând să-l înlăture de la cârma țării și să pună astfel capăt raziilor pe care justiția începuse să le facă prin averile și afacerile lor borfășești”, scrie Gabriel Liiceanu.

Politică - 07 dec, 14:25

Trăian Băsescu, după anularea alegerilor prezidențiale: „Până de curând ne certam pe cine să votăm. Acum nu mai avem pe cine să votăm”

Şi, ca un arc peste timp, Liiceanu vedea în rezultatul ultimelor alegeri prezidenţiale o nouă victorie obţinută de Traian Băsescu pe câmpul de luptă al politicii româneşti.

“Și voi merge atât de departe, încât voi spune că pana strecurată mortal de Băsescu în mașinăria autohtonă a Ticăloșiei a funcționat, urmând modelul odată creat, și în momentul în care, cu prilejul ultimelor alegeri, el se pregătea să iasă pe poarta Istoriei. Scenariul gripării mașinăriei Ticăloșiei a fost cel pe care-l inaugurase la sfârșitul lui 2004. N-avea importanță că, de astă dată, în locul lui Năstase, apăruse fiul Ponta. Mecanismul miracolului a funcționat asemănător. Într-un fel, pe terenul astfel pregătit – pe câmpul de luptă pe care-l lăsase în urma lui –  au fost câștigate acum alegerile prezidențiale”, scrie Liiceanu.

Citeşte integral textul lui Gabriel Liiceanu pe Contributors.ro.