Ilie Bolojan o ia pe urmele lui Ciolacu. Guvernul a scos 2,4 miliarde din Fondul de rezervă pentru programul Anghel Saligny

Guvernul a suplimentat fondurile pentru plata facturilor pe programele guvernamentale precum Anghel Saligny. Ministerul Dezvoltării a anunțat că va plăti toate facturile de lucrări primite, în condițiile în care bugetele anuale erau deja epuizate de mai multe luni,

Guvernul dă cu bani în primării

Guvernul a suplimentat, cu 2,41 miliarde de lei bugetul alocat controversatelor programe guvernamentale de tip Anghel Saligny, cu 2,41 miliarde de lei. Ilie Bolojan a aprobat mai mulți bani pentru primării în vreme ce românilor le cere să strângă cureaua și să scoată mai mulți bani din buzunar ca să întrețină statul.

Anul acesta, Programul Anghel Saligny a avut un buget, conform premierului, de 10 miliarde de lei. Banii s-au epuizat până la finalul lunii iulie. Având în vedere situația de austeritate, ar fi fost de așteptat ca Ministerul Dezvoltării să nu mai accepte facturi la plată. Cu atât mai mult cu cât, premierul vorbea, la preluarea mandatului, de prioritizarea investițiilor.

„În ceea ce priveşte asigurarea fluxurilor de plăţi către cei care au prestări de servicii către stat, cei care derulează investiţii pentru autorităţile locale, dar prin programe finanţate de Guvern, aici sunt două aspecte cât să poate de clare. Ştiu toţi constructorii din România că, în momentul de faţă, bugetul care a fost alocat Ministerului Dezvoltării pe componenta de ‘Anghel Saligny’ practic este epuizat. Deci cele 10 miliarde de lei cât reprezenta bugetul acestui program pe anul acesta sunt epuizate”, spunea Ilie Bolojan în luna iulie.

Acest lucru nu i-a împiedicat pe primari și președinții de consilii județene să ceară bani în continuare, așa cum au fost învățați. Și surpriză, guvernul a aprobat suplimentarea alocării bugetare.

Bolojan, pe urmele lui Marcel Ciolacu

Ca și Marcel Ciolacu, în trecut, Ilie Bolojan a apelat la Fondul de rezervă bugetară pentru a achita sumele cerute de autoritățile locale. Guvernul a scos  2.410.450.000 de lei și i-a repartizat Ministerului Dezvoltării. Bani care vor umfla deficitul bugetar la finalul acestui an.

„Vom achita toate facturile depuse la Ministerul Dezvoltării pentru lucrările efectuate la investiţii, inclusiv cele depuse în această lună, dacă nu sunt necesare completări sau clarificări punctuale. La finalul anului, nu vom avea facturi neplătite pe niciun program de finanţare guvernamental derulat de Ministerul Dezvoltării”, a arătat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Din cele 2,4 miliarde vor fi achitate 2.557 de facturi pentru lucrări finanţate prin Programul „Anghel Saligny”, investiţii finanţate prin programele PNDL I şi II. De asemenea vor fi alocate sume pentru reabilitarea seismică a clădirilor publice, pentru lucrări destinate creșterii eficienţei energetice a blocurilor de locuinţe, construcţia de locuinţe,  precum şi elaborarea planurilor urbanistice.

Ministerul Dezvoltării a plătit şi facturile depuse pentru lucrările efectuate la investiţiile finanţate de minister, prin Compania Naţională de Investiţii.

Un program destinat finanțării clientelei poltice

Programele guvernamentale reprezintă o gaură neagră pentru bugetul României. Anual, sume uriașe sunt plătite, de guvernul în funcție, autorităților locale, fără să se țină cont de bugetul stabilit inițial. Aceste programe sunt folosite, practic, ca instrumente pentru consolidare politică. De altfel, programul „Anghel Saligny” a fost lansat, în 2021, de fostul premier Florin Cîțu ca să atragă de partea sa, primarii PNL, la congresul partidului.

Când vorbim despre deficiențele acestor programe trebuie să amintim despre lipsa unui mecanism riguros de prioritizare a investițiilor. Acest lucru a condus la alocări disproporționate de fonduri, în funcție de culoarea politică a administrațiilor locale, fără să existe o analiză reală a impactului economic. Practic este vorba despre o risipă a fondurilor publice.

În al doilea rând, nu există reguli clare pentru acordarea finanțărilor, banii fiind alocați în funcție culoarea politică a solicitanților, iar nu în funcție de necesitățile comunităților. Așa s-a ajuns la drumuri asfaltate în localităîți cu câteva sute de locuitori, la investiții în canalizări sau alimentări cu apă nefuncționale, parcuri amenajate în mijlocul pădurii sau piste de biciclete ce nu duc nicăieri.

Mai mult, la nivelul Ministerului Dezvoltării nu există reguli de verificare și control a investițiilor realizate, după cum relata Curtea de Conturi într-un raport. Alocările disproporționate și lipsa criteriilor de evaluare conduc la risipă. Proiectele nefinalizate sau supraevaluate reduc fondurile disponibile pentru alte priorități esențiale: sănătate, educație, protecția socială.

Guvernul vrea să taie de la protecția socială

Ilie Bolojan s-a arătat nemulțumit de numărul mare de șomeri și de persoane cu dizabilități. El s-a declarat în favoarea reducerii cheltuielilor cu serviciile sociale, indemnizații de șomaj și ajutoare pentru persoane cu dizabilități. Mai mult, a reluat o placă la care revin în mod regulat toți miniștrii: numărul prea mare de concedii medicale.

La fel ca și Marcel Ciolacu, înainte, și ca Alexandru Rogobete, premierul acuză, fără dovezi, o fraudă a concediilor medicale. El spune că sunt prea multe persoane care își iau zile libere pe motiv de boală. Ilie Bolojan este nemulțumit că statul plătește prea mult pentru concedii medicale, vorbind de milioane de zile. Concediile medicale reprezintă o altă obsesie a guvernanților încă de pe vremea Vioricăi Dăncilă.

„Doar anul trecut am plătit şase miliarde de lei pentru concedii medicale în România şi bineînţeles pot fi întrebat, dar vreţi să nu mai daţi concedii medicale, oamenii se îmbolnăvesc, nu aşa se pune problema, dar dacă atunci când eşti între Crăciun şi Anul Nou şi se vede o explozie de îmbolnăvire, înseamnă că ceva este suspect acolo. Dacă între Paştele Ortodox şi cel greco-catolic dintr-o dată explodează concedii medicale, înseamnă că ceva nu este în regulă. Gândiţi-vă că la un moment dat piloţii TAROM s-au îmbolnăvit într-o dimineaţă, toţi aveau probleme de sănătate în masă”, a completat Bolojan.

Premierul este contrazis de datele oficiale, ale Ministerului Sănătății care indică o scădere a certificatelor de concediu medical după tăiera indemnizațiilor. Mai mult, specialiștii arată că măsura adoptată de guvernul Bolojan a avut efecte negative atât pentru salariați, cât și pentru angajatori. Chiar dacă sunt bolnavi, mulți români preferă să meargă la muncă ca să nu piardă din venituri. Cei care pun sănătatea pe primul loc, sunt taxați de stat care le taie indemnizațiile.

„Totuşi, aceste modificări legislative presupun indemnizaţii mai mici pentru angajaţi, în cazul concediilor medicale pentru perioade scurte, şi generează proceduri administrative mai complicate pentru angajatori. După primele patru luni de la intrarea în vigoare, putem spune că efectele imediate sunt negative atât pentru angajaţi – prin scăderea veniturilor nete pentru persoanele cu probleme temporare de sănătate, cât şi pentru companii – prin complexitatea administrativă care se amplifică”, a declarat Ioana Zavastin, Payroll Director al TPA România, citată într-o analiză.