Nicușor Dan avertizează că reforma în sistemul public nu înseamnă tăieri salariale cu 10%, așa cum susține premierul. Președintele îl atenționează pe Bolojan că tăierile salariale pot provoca dezechilibre în sistem ceea ce ar pune probleme funcționării statului.
Președintele nu împărtășește viziunea lui Ilie Bolojan în ceea ce privește reformarea statului. În vreme ce premierul vede reforma ca un val de concedieri colective și tăieri salariale, Nicușor Dan este de părere că trebuie acționat în altă parte. Aflat în vizită la Londra, el a spus că statul român are nevoie de o reformă.
Șeful statului a precizat, însă, că această schimbare trebuie să implice reașezarea unor instituții și eliminarea unor poziții de directori, ocupate de sinecuriști de partid. Așa s-ar face economii reale la buget. Președintele Dan a avertizat că reformele pe care actuala coaliție de guvernare s-a angajat să le facă, au întârziat.
Pe de altă parte, l-a avertizat șeful statului pe Bolojan, tăierile salariale cu încă 10%, în acest moment, ar putea duce la dezechilibre în funcționarea statului.
„Prin faptul că noi avem o inflaţie de 10%, acest nivel de inflaţie se reflectă şi în veniturile oamenilor din sectorul public. Dacă reforma înseamnă o rearanjare de instituţii şi eliminarea unor poziţii de director, şi aşa e foarte bine, înseamnă că statul va economisi nişte bani. Dacă reforma înseamnă să mai tai încă o dată 10% pentru oameni din sectorul public, mi-e teamă că poţi să creezi nişte dezechilibre”, a declarat Nicușor Dan.
Ilie Bolojan s-a pronunțat în nenumărate rânduri în favoarea concedierilor colective din sistemul bugetar, însoțite, în caz de nevoie, de externalizarea serviciilor. Nici acum nu renunță la această obsesie. El insistă că trebuie făcute concedieri în sistemul public.
„Că ne place, că nu ne place, trebuie să ne reducem angajaţii din sectorul public în foarte multe zone, pentru că în multe zone personalul este supradimensionat”, a spus Bolojan pentru Apropo TV.
Actualul premier preferă tăierile de cheltuieli cu personal, fără să se atingă de achizițiile de bunuri și servicii care alimentează clientela de partid și încurajează corupția.
Un studiu realizat de Radu Soviani, jurnalist şi consultant financiar, şi Laura Obreja Braşoveanu, profesor universitar doctor la ASE Bucureşti, pentru BNS, arată că este nevoie de o raționalizare a cheltuielilor guvernamentale cu bunuri și servicii. Acest tip de cheltuieli, la care premierul închide ochii, generează risipă bugetară și, implicit creșterea deficitului.
Potrivit analizei, actualul guvern nici măcar nu a încercat să raționalizeze aceste cheltuieli care au atins 4,2% din PIB. Comparativ cu anul trecut, în an de austeritate pentru români, achizițiile guvernamentale de bunuri și servicii au crescut cu 4,17 miliarde de lei
„Raţionalizarea acestor cheltuieli nu a existat în 2025 – cheltuielile cu bunuri şi servicii au totalizat 4,2% din PIB (79,7 miliarde de lei), în creştere cu 5,5% faţă de perioada similară din 2024 (4,17 miliarde de lei). Acest plus de consum guvernamental (în perioadă de ajustare economică) reprezintă mai mult decât tăierea cheltuielilor de capital în perioada similară (-3,16 miliarde de lei), de unde putem argumenta că actuala politică bugetară favorizează plusul de consum (profitabilitatea mai mare a unor furnizori de bunuri şi servicii), în dauna investiţiilor de capital – de unde finanţează plusul de cheltuieli de consum”, se arată în studiul respetiv.
În acest context, autorii studiului, intitulat „2026 – Anul marilor dezechilibre pe piaţa muncii”, recomandă reducerea acestor cheltuieli cu 20% în 2026. Este un lucru realizabil, spun ei, care ar fi o alternativă la tăierile salariale cu 10% propuse de Bolojan. Este o poziție similară cu cea propusă și de președintele Nicușor Dan
„În opinia noastră, un nivel de referinţă de reducere cu 20% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii în anul 2026 faţă de anul 2025 este realizabil, şi preferabil intenţiilor de politici anunţate, şi anume de reducere a costurilor cu salariile de circa 10% – care antrenează un plus de contracţie economică”, se arată în studiul BNS