Nicușor Dan a identificat problemele Justiției. Președintele va prezenta un diagnostic al sistemului

Preşedintele Nicuşor Dan a anunțat că va prezenta o situație diagnostic a sistemului de justiție. Șeful statului a preciat că documentul are la bază discuțiile pe care le-a purtat cu oameni din domeniu.

Nicușor Dan analizează sistemul de justiție

Președintele României a declarat că a avut mai discuții cu mai mulți experți în domeniul Justiției, iar aceștia l-au ajutat să formuleze un diagnostic pentru acest sistem. Nicuşor Dan a declarat că una dintre problemele sistemului o reprezintă faptul că procurorii dovedesc faptele de corupţie.

„Noi vedem corupţie în jurul nostru şi nu vedem corupţii care să fie pedepsiţi de statul român. Aici este problema şi bineînţeles că putem să o dezbatem şi am început un proces de reflecţie. M-am întâlnit cu mulţi oameni din zona de justiţie şi cred că voi ieşi într-un interval de timp rezonabil cu un diagnostic al sistemului românesc de justiţie”, a arătat preşedintele.

Potrivit șefului statului, corupția reprezintă o chestiune de securitate națională. El s-a arătat încrezător că Parlamentul și CSAT îi vor împărtăși punctul de vedere pe aest subiect. El a arătat că SRI se poate ocupa de combaterea corupției deoarece are competențe conform Strategiei de Securitate națională.

„Documentul care, cumva, dă competenţe SRI-ului este Strategia de securitate naţională. Eu cred şi sper ca CSAT şi Parlamentul să-mi împărtăşească opinia, în momentul în care o să propunem această strategie. Eu cred că corupţia este o chestiune de securitate naţională. Încrederea pe care oamenii nu o au în momentul de faţă în clasa politică, în instituţiile statului, vine din faptul că ei percep corupţia care există”, a mai spus președintele.

Cum vede președintele implicarea SRI

Preşedintele Nicușor Dan a subliniat importanţa unei separări foarte clare între atribuţiile Parchetului, ale judecătorului şi ale ofiţerului de informaţii. El a spus că rolul celui din urmă este să colecteze informații despre rețelele de corupție. În acest sens, a dat ca exemplu activitatea SRI în combaterea activităților care afectează securitatea națională.

„Rolul ofiţerului de informaţii este să colecteze informaţii – aşa cum colectează despre reţele, despre sabotaje. Ei, fiind în teritoriu şi discutând şi analizând relaţii sociale, pot să vadă fenomene de corupţie. Totul este ca, în momentul în care au informaţia despre fenomenul de corupţie şi în momentul în care sesizează acest presupus fapt de corupţie către Parchet, să nu mai aibă nicio interferenţă cu dosarul”, a spus șeful statului.

La momentul prezentării sesizării cu privire la actele de corupție, către procurori, rolul ofițerului de informații se încheie. Din acest moment, probele sunt colectate de procurori, prin mijloacele legale și constituționale. Nicușor Dan a subliniat că lucrurile trebuie să fie foarte clar împărțite între instituții.

„Şi Parchetul, cu eventual mandat de judecător pentru ascultare sau ce pot ei să facă cu mijloacele legale, constituţionale ale Parchetului să se ocupe de această sesizare. Vreau ca lucrurile să fie foarte clar împărţite între ce face Serviciul de Informaţii şi ce face Parchetul”, a explicat președintele Dan.

Nicușor Dan dă ca exemplu cazurile de siguranță națională

Pentru a-și susține punctul de vedere, Nicușor Dan a dat ca exemplu cazurile care ţin de siguranţa naţională. În astfel de situații, judecătorul este cel care validează mandatele pentru interceptări.

„În momentul de faţă, şi lucrurile sunt bine definite de lege, există două tipuri de interceptări, ambele fiind validate de judecători. Unele pe siguranţă naţională, în momentul în care SRI-ul se duce la judecător şi spune: «Trebuie să fac nişte interceptări pentru că mi se pare că se afectează securitatea naţională». Şi unele pe care le face Parchetul, din nou, solicitând aprobarea de la judecător, pe chestiuni de infracţiuni”, a explicat Nicuşor Dan.

El a spus că în cazurile în care au existat interferenţe între ofiţerul de informaţii şi procuror sau judecător a fost încălcată legea.

„Ce s-a întâmplat atunci este că nu s-a respectat legea. Ăsta este răspunsul foarte simplu. (…) În niciun caz, prezenţa corupţiei în Strategia de securitate nu implica o interferenţă între procuror şi ofiţer de informaţii sau, mai rău, între ofiţer de informaţii şi judecător. Deci, au fost oameni care n-au respectat legea. Iar justiţia din acel moment nu a avut anticorpii care să prevină această influenţă nefastă”, a spus el.