‘Până unde poate să crească ROBOR sub guvernarea PSD?’ Senatorul PMP Cristian Lungu: Rata inflației va ajunge la 6%

Senatorul PMP Cristian Lungu a afirmat miercuri, imediat după adoptarea Codului Penal, că marea știre obscurată de acoperirea mediatică a dezbaterilor și votului pe Codul Penal, a fost creșterea ROBOR, la 3 luni, la 3.34%.

„Aceasta este adevărata știre acoperită de dezbaterile din Camera Deputățiilor pe Codul Penal și anume că sub guvernarea PSD tocmai s-a mai scumpit creditarea în România. Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 3,34%, de la 3,27% cât înregistra marţi, nivel care nu a mai fost atins din martie 2014. Asta în timp ce indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 3,39%, de la 3,32%. Ca să înțelegem amplitudinea acestei realități, trebuie să ne amintim că 60% din creditele din România (pt societăți comerciale și persoane fizice) sunt denominate în lei, adică depind de ROBOR şi de ce se întâmplă pe piaţa interbancară”, a afirmat senatorul Cristian Lungu, vicepreşedinte al Departamentului pentru politică economică, buget, finanțe, bănci și fonduri europene al Partidului Mișcarea Populară.

Cristian Lungu a atras atenția încă din decembrie 2016 că programul de guvernare al PSD, odată pus în aplicare, va percuta economic în primul rând din punct de vedere inflaționist. Deși BNR decide ce face cu dobânda de politică monetară, odată pornit tăvălugul inflației, diferența dintre dobânzi și inflație trebuie micșorată, iar BNR este obligată să crească dobânda de politica monetară. Astfel, inflația cauzată de programul PSD duce inevitabil la creșterea dobânzilor, iar creșterea dobânzilor duce la o încetinire a creditării, care duce, la rândul ei, la o încetinire economică și care poate sfârși într-o recesiune.

„Nu ar fi deloc neplauzibil ca rata inflației să ajungă până în toamnă la 6%, dacă guvernul continuă cu dezmățul pe bani publici. Cei care resimt cel mai mult creşterea inflaţiei sunt cei care îşi ţin economiile în bănci în lei, acolo unde dobânzile sunt de 1-2%. La o inflaţie de 4-5% şi o dobândă bonificată la depozit de 1-2%, pierderea reală din valoarea banilor este de 3%.”, a adăugat senatorul.

Pe lângă inflație, există și alte mecanisme macroeconomice afectate de majorările salariale ale PSD, care nu au avut întotdeauna acoperire în economica reală și care au dus la creşterea substanţială a importurilor, mai ales în sectorul agroalimentar. România, o ţară agricolă care ar putea hrăni jumătate din Europa fără probleme, a avut în 2017 un deficit agricol de 2,5 miliarde de euro. Expor­tăm materie primă, importăm produse finite, susține senatorul PMP. Deficitul comercial, care se măreşte în fiecare lună, are impact pe deficitul de cont curent, iar în final, pentru aducerea lucrurilor sub control, guvernul va trebui să opereze ajustări. În acest moment, deficitul de cont curent este în creștere, iar această dinamicăva implica luarea unor măsuri dureroase: creşterea cursului leu/euro, majorarea dobânzilor la lei, noi taxe, care vor duce la implicaţii directe în business, scăderea vânzărilor şi apoi corecţii pentru reducerea cheltuielilor companiilor, adică reduceri de personal şi scăderea salariilor, este de părere Cristian Lungu.