Planul grupărilor infracționale din USL de dărâmare a instituțiilor și statului de drept înainte de alegerile prezidențiale

Modificările făcute de parlamentari la Codul Penal, marți, reprezintă doar o parte dintr-un plan de golire a instituțiilor anticorupție de conținut înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor, scrie jurnalista Sorina Matei pe blogul personal.

„Este doar o etapă a unui plan mult mai mare și bine pus la punct de anihilare a unor instituții fundamentale ale statului și de subrezire a statului de drept în perspectiva luptei crâncene care se va da în alegerile prezidențiale”, notează Sorina Matei.

A doua fază va fi o modificare la noul Cod de Procedură Penală, care ar urma să intre în vigoare de la 1 februarie 2014, după ce Parlamentul ar fi votat în urmă cu ceva timp ca interceptările să nu mai poată fi făcută de acum înainte decât după începerea urmăririi penal a potențialului infractor, iar a treia fază ar fi „unirea structurilor anticorupție, lăsate fără pârghii și fără conținut într-o singură insituție de fațadă”.

„După imunizarea prealabilă a tuturor parlamentarilor și aleșilor locali în fața legii, a doua etapă a planului cuprinde golirea potențialelor dosare penale de conținut. Adică de probe. Ca atare, tot actualul Parlament a votat acum ceva timp, în ciuda recomandărilor instituțiilor anticorupție, ca interceptările să nu mai poată fi făcute de acum înainte decât după începerea urmăririi penale a potențialului infractor. Această prevedere, cuprinsă în art 140, alin. 1 din noul Cod de Procedură Penală este, în fapt, cea mai grea lovitură dată luptei anticorupție. În acest sens, explicațiile sunt extrem de simple.

În primul rând, începerea urmăririi penale se va comunica potențialului infractor. O interceptare după momentul anunțării persoanei în cauză face ca dosarul penal să rămână fără probe, interceptarea fiind probă în instanță. Prevederea se aplică oricărui tip de infracțiuni, inclusiv celor care vizează siguranța națională. Așadar, până și cei suspectați de terorism vor fi anunțați înainte de a fi interceptați.

Bineînțeles că prevederea se va aplica inclusiv și miniștrilor care sunt parlamentari. Și ei vor scăpa de probele din potențialele dosare. Dacă cineva se duce la DNA și spune că ministrul X fură, procurorii vor trebui să ceară autorizație de interceptare de la judecător abia după ce Parlamentul avizează urmărirea penală. Iar în ultimul an și jumătate, Legislativul a oprit, așa cum știm, prin vot, toate începerile de urmăriri penale. Dacă, să presupunem prin absurd, Parlamentul va încuviința, când va vrea, urmărirea penală împotriva ministrului X denunțat deja la DNA, va fi oricum prea târziu. Oricum, ministrul va ști că doar acel moment va fi interceptat și, ca atare, nu va mai putea fi prins chiar dacă a furat”, argumentează jurnalista.

În final, „odată puse în aplicare primele două etape, faza a treia, vehiculată chiar de surse USL, ar fi unirea structurilor anticorupție, lasate fără pârghii și fără conținut, într-o singură instituție de fațadă. Mai precis, este vorba despre unirea DNA cu DIICOT, tot printr-un proiect legislativ adoptat în regim de urgență de către Parlament, crearea unei alte instituții, cu alți șefi, și evident, debarcarea actualelor conduceri ale celor două institituții”, concluzionează Sorina Matei.