Traian Băsescu: România nu a cerut și nu a primit niciodată garanții antirachetă de la nimeni

Traian Băsescu: România nu a cerut și nu a primit niciodată garanții antirachetă de la nimeni
Foto: B1 TV

Președintele Traian Băsescu a vorbit luni la Palatul Parlamentul în cadrul celei de-a 57-a sesiuni anuale a Adunării Parlamentare a NATO despre problematica Afganistanului, confruntările din Libia, atacurile cibernetice împotriva sistemelor informaționale și apărarea antirachetă.

Traian Băsescu a ținut să sublinieze faptul că în România va fi instalat un sistem defensiv și nu a primit niciodată garanții antirachetă de la nimeni. Afganistanul rămâne numitorul comun al alianței nordatlantice, iar România a demonstrat în repetate rânduri că este un aliat de prim rang complet angajat să acționeze oricând și oriunde este nevoie pentru a garanta pacea și stabilitatea.

Apărarea antirachetă: Șeful statului a declarat că România este preocupată de noile riscuri și amenințări pe care le ridică dezvoltarea tehnologică în domeniul rachetelor, iar semnarea acordului cu NATO este un moment de referință.

Proliferarea tehnologiei de rachete creşte pentru toţi riscul unor atacuri cu astfel de tehnologii, iar regiunea Europei de Sud-Est este în egală măsură expusă la astfel de riscuri. În cadrul recentei vizite în Statele Unite a fost semnat acordul care reglementează amplasarea pe teritoriul României a unor elemente ale sistemului de apărare antirachetă a SUA.Semnarea acordului este un moment important din perspectiva raporturilor bilaterale și dezvolătrii capacității antirachetă a NATO. Rachetele ce se vor amplasa pe teritoriul României sunt rachete defensive. Speculațiile de a amplifica buna credința a României nu fac decât să arate lipsa de voință de cooperare. România instalează un sistem defensiv. România, deși o țară medie, nu a primit niciodată garanții antirachetă de la nimeni și are obligația să și le asigure ea însăși cu aliații.

Băsescu: Semnarea acordului anctirachetă este un moment important din perspectiva raporturilor bilaterale

Embed: " onclick="document.getElementById('embed_text_11482').select();" id="embed_text_11482" />

Problematica Afanistanului: „Problematica Afganistanului a fost analizată nu doar din privința insurgenților, cât și a tranziției și a diminuării prezenței NATO. Afganistaul reprezintă numitoul comun al NATO.Este vital să ne asigurăm ca Afganistan devine un stat viabil și stabil. România consideră că tranziția reprezintă un proces evolutiv. România rămane în continuare în procescul de stabilizare din Afganistan. O eventuală reconfigurare a contribuției noastre pe linie militară în Afganistan va fi decisă după o reevaluare a situației de către întreaga alianță”.

Libia: „Susținem totodată orice inițiativă și demers pentru încurajarea elementelor care să conducă la menținerea unității statului libian, la stabilizare și reconstrucție. Apreciem că prelungirea operațiunii NATO în Libia este oportună pentru a da un semnal clar comunității internaționale ca NATO își va îndeplini obiectivele și își va împlini promisiunile asumate. NATO va putea contribui la creșterea unor instituții viabile în domeniul securității. De asemenea, UE trebuie să joace un rol important în stabilizarea Libiei, gestionarea frontierelor Libiei”.

Georgia: „Salutăm progresele întreprinse de Georgia în procesul de reformă democratică. Apreciem seriozitatea angajamentelor Georgiei în relația cu NATO. Avem așteptări ridicate de la Summitul NATO de la Chicago din 2012, un summit al continuității, de punere în practică a deciziilor de la Summitul din Lisabona”.

Atacurile cibernetice: “Provocarea cea mai mare în acest moment este de a face cât mai mult cu resurse din ce în ce mai limitate. Este necesară includerea între domeniile de interes pentru consultările cu partenerii a temelor securității cebernitce și a celei energetice”.

România – Nato: „Poziția noastră politică pe Kosovo rămâne neschimbată. Nu va recunoaște independența declarată de partea kosovară, în februarie 2008, până când nu se ajunge la o înțelegere între Belgrad și Pristina. Ne menținem poziția în ceea ce privește KFOR și conținutul documentelor aliate. Dorim ca acestea să fie în viitor echilibrate, neutre față de statut, fără a reflecta o recunoaștere implicită a Kosovo”.

„Conceptul de regiune extinsă a Mării Negre e un concept politic cuprinzător. Angajamentul sincer al țărilor din această regiune pentru cooperare și dezvoltare reprezintă singurele modalități prin care se poate construi un viitor mai sigur pentru regiune. În regiunea extinsă a Marii Negre avem membri NATO și parteneri, în același timp există state ale căror interese pot fi afectate de poluarea mediului său de pericolele ce pot afecta structura de tranzit al energiei.Încurajăm Republica Moldova să-și întărească cooperarea cu NATO, aceasta contribuind și la întărirea procesului de reformă internă. Reiterăm angajamentul nostru pentru integritatea teritorială a Moldovei ți poziția noastră față de retragerea forțelor străine de pe teritoriul său”.

Băsescu: Poziția noastră politică pe subiectul Kosovo rămâne neschimbată

Embed: " />