Simulare BAC 2014: Vezi SUBIECTELE, BAREMELE şi REZOLVĂRILE pentru LIMBA ROMÂNĂ

Simulările Bacalaureatului 2014 au început luni, 3 martie, cu proba scrisă la Limba şi literatura română. Pentru prima dată în România, subiectele au fost rezolvate în timp real de un colectiv de profesori coordonat de prof. Gheorghe Rădulescu, director al Liceului Onicescu-Mihoc din Bucureşti şi afişate exclusiv pe B1.ro.

Comisia profesorilor care au participat la rezolvarea subiectelor este formată din prof. Gheorghe Rădulescu (coordonator), prof. Suzana-Elena Miron, prof. Lucia Bucsa (Bucureşti), prof. Irina Hristea (Ploieşti) şi prof. Lavinia Bit (Arad).

Pentru prima oară, simularea examenului de Bacalaureat a fost susţinută atât de către elevii claselor a XII-a, cât şi de către cei ai claselor a XI-a.

Vă invităm să dezbateţi subiectele rezolvate, la secţiunea de comentarii de la finalul acestui articol.

Iată subiectele şi rezolvările pentru simularea Bacalaureatului 2014 la Limba română:

CLASA a XI-a

Profil Real – Tehnologic (Vezi SUBIECTELE extrase şi BAREMUL de corectare)

SUBIECTUL I – Un text la prima vedere din opera literară „Margărita”, de Vasile Alecsandri, pe baza căruia să se răspundă la nouă cerinţe.

REZOLVĂRI SUBIECTUL I:

1. secret, taina, necontenit, mereu

2. Virgula marcheaza o incidenta.

3. ”Prietenul il duce cu vorba.”

4. Perspectiva narativa este obiectiva. Textul este relatat la persoana a-III-a de un narator omniscient.

5. Motivul ”nuntii si buchetul de flori”.

6. Secventele care contureaza dimensiunea spatiala sunt:

– ”…se indreptara catra usa din fund care ducea la capela palatului”

– ”iesi din salon”

– ”Damele si cavalerii se indreptara in graba spre capela ….”

– ”Dupa o oara, societatea se intoarsa in salon”

7. Timpul naratiunii evoca un eveniment din trecut de data recenta. Si exprima o actiune apropiata de momentul prezent, o experienta recenta. ”cazu”, ”se umplura”, ”aparu”, ”se intoarsa”, zise”, ”se apropie”, ”adaugii”, ”raspunse”, ”se apropiara”, ”se retrase”, ”trecuse”.

8. Prezenta naratiunii si a naratorului care relateaza actiunea la persoana a-III-a ”Margarita si cu maica-sa, dupa o scurta oprire, se indreptara”, ”cateva persoana se apropiara de Margarita”. Prezenta personajelor Margarita, mama sa si Alexis

9. Naratorul este omniscient si relateaza actiunea la persoana a-III-a. Sunt prezentate doua personaje: Margarita si Alexis; naratorul se concentreaza pe Alexis. Prin caracterizarea directa ”adanca disperare”  -  ”vie bucurie” (antiteza) se dezvaluie complexitatea dinamicii interioare a personajului. Verbul ”se retrase” si adverbul ”incet” reveleaza timiditatea, discretia, interiorizarea personajului.

SUBIECTUL II – Un text argumentativ despre impactul reţelelor sociale asupra tinerilor.

REZOLVARE SUBIECTUL II:

Impactul retelelor de socializare

Retelele de socializare contribuie la maturizarea tinerei generatii care depaseste granitele geografice si culturale prin contactul international.                                           

In primul rand socializarea este fundamentala in maturizare pentru ca prilejuieste schimbul cultural necesar in procesul dezvoltarii spiritului tanar concentrat pe individualitatea sa.

Un exemplu concludent este tanarul din Romania postcomunista care intelege ca orice societate, indiferent  de sistemul politic si cultural intra in interconditionari mondiale, deci asista la procesul globalizarii.   

In al doilea rand, retelele de socializare au un dublu impact pozitiv si negativ, pentru ca ofera modele si antimodele convingatoare, iar personalitatea tanara nu are intotdeauna discernamantul de a alege.

Un exemplu il reprezinta tinerii cercetatori care fac schimb cultural, dar si tinerii care promoveaza imoralitatea, agresivitatea, terorismul.    

In concluzie, retelele de socializare reprezinta o valoare culturala, dezvolta discernamantul, respectul reciproc, solidaritatea, umanitatea, deci au o finalitate constructiva.

SUBIECTUL III – Un eseu despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-o comedie studiată.

REZOLVARE SUBIECTUL III:

”O scrisoare pierduta” de I.L. Caragiale – Caracterizarea personajului Zaharia Trahanache

In lista personajelor prezentate de autor sunt enumerate functiile detinute de Trahanache, presedintele a mai multor ”comitete si comitii” ceea ce anticipeaza autocaracterizarea ”de stalp al puterii”.

Sef al partidului de guvernamant din orasul sau, Trahanache dirijeaza abil actiunile in favoarea succesului gruparii sale. Desi pare un personaj cu o gandire lenta, marcata de celebra replica ”Ai putintica rabdare”, o formula stereotipa, i se observa o tactica deosebita de manipulare, atat a membrilor de partid, cat si a adversarilor. Pe Farfuridi si Branzovenescu ii coopteaza in zona sa de influenta ( o actiunea abila ) consultandu-i cu privire la lista de alegatori si ii convinge despre importanta lor.

Impresia de credulul incornorat este anihilata de anumite replici si actiuni care sugereaza politicianul abil atunci cand il apreciaza pe Tipatescu: ”Un om endependent”, ”amic”,” ca amic mi-a facut servicii si imi face servicii”. De fapt el profita de Tipatescu pe care il considera ”destept baiat”.

Observat atent, Trahanache este mereu invingator, pentru Farfuridi si Brancovenescu membrii de partid care il admira este modelul, caracterizat direct: ”E tare… tare de tot … solid barbat”.

Un ignorant intelectual, personajul se dezvaluie prin replicile pline de nonsensuri, ca aceea citata dupa fiul lui student: ”unde nu e moral, acolo e coruptie si o sotietate fara printipuri, va sa zica ca nu le are”.

Prin atitudini de incoerenta si labilitate a gandirii, apare ramolismentul personajului care nu tine minte diverse lucruri, cum e numele candidatului in alegeri ori alte incurcaturi.
Trahanache este caracterizat de autor adeseori prin didascalii: ”(tragand clopotelul foarte violent)”, ”(trantind clopotelul in culmea indignarii)”.

Adversarul redutabil al lui Trahanache, Catavencu este redus la tacere prin descoperirea de catre ”prezidentul” a actului ce-i dovedea coruptia , celebra polita prin care isi insusise o suma mare de bani din fondurile societatii pe care o conducea.

Il putem considera pe ZahariaTrahanache drept cel mai important personaj al piesei , deoarece el dirijeaza actiunile semnificative ale momentului alegerilor , promitand si asigurand ”uninanimitatea pentru candidatul de la centru”.

Astfel el raspunde aprecierii anterioare de ”solid barbat” intruchipand tipul abil al politicianului din epoca.

Ticul verbal ”ai putintica rabdare” repetat aprope obsesiv cu conotatii diferite ascunde de fapt o strategie de politician care amana si induce in eroare adversarii.

Relevant pentru unele afirmatii anterioare in privinta modalitatilor de caracterizare o reprezinta dialogul dintre Tipatescu – Trahanache pe tema continutului scrisorii, document folosit  ca santaj de ”amicul” Catavencu.

Scena contine elemente de comic de situatie si de limbaj, deoarece Trahanache ii prezinta lui Tipatescu textul integral al scrisorii pe care il invatase pe dinafara cat timp ii tinuse piept lui Catavencu. Desi textul este explicit in privinta infidelitatii lui Zoe , surpriza este ca Trahanache nu crede numindu-l ”plastografie”.El conchide cu indemnul adresat lui Tipatescu de ”nu te mai tulbura , neica , pentru fite ce miselie”.

Cliseul repetat , ”aveti putintica rabdare” , intrerupe discursurile candidatilor, iaras dialogheaza cu alegatorii in mod familiar creand un adevarat haos si ilaritate. La adunarea electorala din ajunul alegerilor, unde Farfuridi si Catavencu tin discursuri pentru a-i convinge pe alegatori , Zaharia Trahanache conduce sedinta pe care o transforma intr-un adevarat spectacol.

Finalul comediei il aduce pe Trahanche intr-o pozitie apoteotica de presedinte al adunarii electorale care va prezenta pe candidatul Agamenom Dandanache. Si de aceasta data aceasta se evidentiaza ramolismentul, deoarece ii diminutiveaza numele in ”Agamita” si ”Gagamita”.

In toastul sau replica ”aveti putintica rabdare”din final include un sens nou , acela de invingator. El nu il prezinta pe candidat  , ci pe Tipatescu ,  evidentiind calitatile sale de politician.

Profil Uman (Vezi SUBIECTELE extrase şi BAREMUL de corectare)

SUBIECTUL I – Un text din opera „Tinereţe fără tinereţe”, de Mircea Eliade, pe baza căruia să se răspundă la nouă cerinţe. 

REZOLVĂRI SUBIECTUL I:

1. amanunt – detaliu
intelesuri – semnificatii

2. ‘’-‘’ cratima, semn de ortografie,indica elidarea vocalei ‘’i’’ si rostirea intr-o singura silaba a celor doua cuvinte/parti de vorbire diferite.Se evita astfel hiatul,obtinandu-se un ritm mai rapid al vorbirii.

3. Toata lumea gandea ca s-a dus prea tanar.

4. Perspectiva narativa este obiectiva,relatarea fiind facuta la persoana a III a.

5. Tema – lectura, cunoasterea.

Motive literare – cartea, visul.

6. ‘’in fiecare zi’’
‘’inca din 1939’’

7. Verbele la imperfect (‘’se ducea’’, ‘’cerea’’, ‘’lua’’ etc) sugereaza o actiune trecuta care se continua in prezent , deci experienta de cunoastere este in desfasurare.

8. Textul este narat la persoana a III-a de un narator obiectiv, ominiscient si omnipresent. Modalitatea principala de expunere este naratiunea prin care sunt relatate actiunile personajului. In fragment exista indici care fixeaza dimensiunea spatiala si temporala.

‘’Se ducea in fiecare zi la biblioteca’’

‘’Catva timp dupa ce incepuse lucrul in biblioteca’’

In actiunea relatata este implicat un personaj.

9. Secventa citata surprinde exemplul ales de personajul fragmentului pentru a-si sustine teoria referitoare la cunoastere. In formularea acestuia, se remarca dominant timpului prezent (‘’citeste’’, ‘’cunoaste’’, ‘’da’’ etc) care ii confera caracterul de adevar general valabil. O lectura repetata iti poate aduce o noua perspectiva si viziune.

Perspectiva narativa se remarca la nivelul lexicului prin rafinament si simplitate. Este schitat portretul spiritual al unui ”iubitor de poezie”.

SUBIECTUL II – Un text argumentativ despre rolul artei în educaţia tinerilor.

REZOLVARE SUBIECTUL II:

Arta contribuie la dezvoltarea spirituala atat in procesul receptarii ei, cat si in procesul cretiei, deopotriva pentru artist si receptor.       

In primul rand, in procesul de creatie se dezvolta imaginatia, spiritul  analitic, capacitatea de comunicare expresiva prin culoare, prin sunete, prin cuvinte, prin imagini cinematografice, sculpturale, grafice.

Un exemplu este Dimitrie Cantemir care s-a manifestat in domenii diverse precum: muzica, filozofie, geografie, literatura, devenind o personaliate enciclopedica, recunoscuta de umanistii europeni.

In al doilea rand, receptarea artei are finaliati diverse: estetica, sociala, informativa si formativa pentru ca ofera delectare, coriijeaza moravurile, informeaza despre epoci deverse, formeaza caractere, dezvolta inteligenta, fantezia, sensibilitatea.

Un exemplu este tanara generatie careia i se adreseaza Tudor Arghezi in poezia ”Testament”, pentru care arta este ”miere” (creeaza catharsis), ”bici” (pedepseste), „hrisov” (informeaza) si ”ciorchine de negi” (exteriorizeaza raul, eliberandu-l) sau personajul d-na T (din romanul ”Patul lui Procust”) careia jurnalul lui Fred ii aduce alinare.   

In concluzie, arta este ”cea mai de folos zabava”, spune cronicarul, caci dezvolta o spiritualitatea complexa, construind si corectand mai mult si mai concentrat decat poate face viata insasi limitata temporal.

SUBIECTUL III – Un eseu despre relaţia dintre două personaje dintr-o comedie studiată.

REZOLVARE SUBIECTUL III:

O scrisoare pierduta, de I. L. Caragiale: Relatia Zoe – Tipatescu

Personaje cheie ale comediei, Tipatescu si Zoe se constituie intr-un cuplu dinamic de-a lungul intregii comedii, penduland intre agonie si extaz. Agonia relatiei dintre cei doi este generata de pierderea unei scrisori de dragoste pe care Tipatescu i-a trimis-o lui Zoe: “Scumpa mea Zoe, venerabilul merge diseara la intrunire. Eu trebuie sa stau acasa, pentru ca astept depesi de la Bucuresti, la care trebuie sa raspunz pe data; poate chiar sa ma cheme ministrul la telegraf. Nu ma astepta, prin urmare, si vino tu, la cocoselul tau care te adora, ca totdeauna, si te saruta de o mie de ori, Fanica…”

Continutul explicit al scrisorii ii da posibilitate lui Catavencu, cel care intra in posesia ei sa o foloseasca drept santaj in campania electorala care era in toi. Zoe si Tipatescu trec imediat in pozitii cotradictorii privind rezolvarea situatiei. Tipatescu vrea sa obtina scrisoarea folosind abuzul si forta, iar Zoe cere si obtine dupa indelungi tergiversari si straduinte sustinerea lui Catavencu. Este de remarcat intuitia si abilitatea lui Zoe in acest joc al recuperarii scrisorii pierdute, mai ales ca ea trebuie sa salveze si aparenta casniciei onorabile cu Zaharia Trahanache. Are un comportament tipic feminin cu vaicareli si lesinuri, dar in realitate este o femeie voluntara care se amesteca inclusiv in numararea steagurilor lui Pristanda, descoperind excrocheria acestuia. Face parada de iubirea si sacrificiile ei pentru Tipatescu: „Omoara-ma pe mine care te-am iubit, care am jertfit totul pentru tine”. Cand Tipatescu refuza compromisul sustinerii lui Catavencu, ii propune lui Zoe o solutie disperata, demna de romanele cavaleresti: „Sa fugim impreuna.” Intervine energic si refuza nebunia, nevrand sa renunte cu nici un pret la pozitia de prima doamna a orasului de provincie si ii raspunde ferm prefectului: „Esti nebun? Dar Zaharia? Dar pozitia ta? Dar scandalul si mai mare care s-ar aprinde pe urmele noastre? Cum or sa-si smulga toti gazeta, cum or sa ma sfasie, cum or sa rada! O saptamana, o luna, un an de zile n-o sa se mai vorbeasca decat de aventura asta in oraselul acesta, unde barbatii si femeile si copii nu au alta petrecere decat barfirea, fie chiar si fara motiv, dar inca avand motiv, si ce motiv, Fanica! Ce vuiet! Ce scandal! Ce cronica infernala!”. Aceasta argumentare tipic feminina reuseste sa-l induplece pe Tipatescu. Cand afla de la Agamemnon Dandanache ca a reusit sa obtina postul de candidat prin santaj tot cu o scrisoare de dragoste, Zoe reactioneaza prompt si este intrigata cand acesta ii spune ca nu a inapoiat scrisoarea deoarece o va folosi si alta data.

O data ce intra in posesia scrisorii, Zoe devine triumfatoare, se comporta ca o adevarata doamna, face promisiuni linistitioare pentru ceilalati, in mod special pentru Catavencu pe care il incurajeaza „du-te si ia loc in capul mesei; fii zelos, asta nu-i cea din urma Camera” sugerandu-i in mod subtil ca va avea in continuare sprijinul ei.

Incadrata in tipologia cochetei adulterine, Zoe, impreuna cu Tipatescu (tipul junelui-prim, a amorezului) par a forma adevaratul cuplu. Nu intamplator Dandanache il confunda pe Tipatescu cu sotul lui Zoe.

Dincolo de aparente, relatia dintre Tipatescu si Zoe reprezinta doua tipuri de personaje „dintr-un orasel de munte”, in care cel mai puternic om, prefectul, poate fi santajat de o banala scrisoare de amor.

CLASA a XII-a

Profil Real – Tehnologic (Vezi SUBIECTELE extrase şi BAREMUL de corectare)

SUBIECTUL I – Un text la prima vedere din piesa de teatru „Somnoroasa aventură”, de Teodor Mazilu, pe baza căruia să se răspundă la nouă cerinţe.

REZOLVĂRI SUBIECTUL I:

1. retras, linistit, izolat
zadarnicie, desertaciune, inutilitate

2. Virgula marcheaza prezenta unei interjectii.

3. „Alearga cu sufletul la gura ca sa nu intarzie”

4. Motivul ”eternului feminin” si al ”trubadurului”.

5. ”Domnișoară”; ”Da? Ai sa ma rapesti?”

6. Autocaracterizarea. Introvertit iubitor de natura,”locuinta pe malul apei”, sensibilitatea artistica, ”sunt trubadur”, spirit de observatie, ”nici cuvantul dor nu exprima clopotul”.

7. Miscarea personajului in scena (”vrea sa plece, fuge dupa ea”), exprimarea gradata a sentimentelor (se infurie,topita,bate fericita din palme). Ambele situatii (inainteaza fericita spre mijlocul scenei).

8. Trasaturile genului dramatic sunt:

a) prezenta didascaliilor

b) impartirea textului in acte, scene si tablouri

c) dialogul, mod de expunere definitoriu.

9. Dialogul si didascaliile contribuie la caracterizarea personajelor. Gabriela se caracterizeaza prin atitudine juvenila ”Bate fericita din palme”, exuberanta ”ce bine-mi pare!” (exclamatie retorica), ironie fina ”ca intr-o coproductie franco-italiana!”, spirit de aventura ”am sa fiu rapita” si curiozatate pentru necunoscut. Ogaru se atutocaracterizeaza: ”ca un vechi trubadur”, comparatie care sugereaza sensibilitatea artistica. Repetitia ”am sa te rapesc” dezvaluie caracterul romantic si impetuozitatea sentimentului .

SUBIECTUL II – Un eseu despre importanţa călătoriilor în formarea personalităţii tinerilor. 

REZOLVARE SUBIECTUL II:

Calatoria

Calatoria este o experienta fundamentala cu dubla finalitate: formativa  si informativa, contribuie la dezvoltarea complexa a personalitatii.

In primul rand, tanarul se formeaza in timpul calatoriei pentru ca isi dezvolta calitati precum vointa, perseverenta, curajul, curiozitatea si spiritul de observatie. Pentru proiectarea unei calatorii tanarul are nevoie de spirit organizatoric deoarece concepe un traseu avand informatii culturale si geografice. Un exemplu concludent este Marco Polo, care a vizitat China si a cucerit inimile chinezilor prin cultura lui.

In al doilea rand, calatoria dezvolta capacitatea de socializare, calitati comunicative in limbi straine, diplomatia de a se adapta unor situatii diverse si a te ajuta sa iti invingi prejudecatile. Un exemplu este Mircea Eliade, care a calatorit si in India si a cunoscut filozofia asiatica, foarte importanta pentru intelegerea conditiei umane.

In concluzie, personalitatea se dezvolta in experiente dinamice, avand contacte cu modele de civilizatii diverse, asimiland informatii si constientizand calitati latente.

SUBIECTUL III – Un eseu în care să prezinte particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un text studiat scris de Liviu Rebreanu.

REZOLVARE SUBIECTUL III:

Liviu Rebreanu – „Ion”

ION este un roman realist,inspirat din realitatea transilvana in timpul Imperiului Austro-Ungar. Liviu Rebreanu afirmase ca artistul nu copiaza realitatea. Ea este numai un pretext pentru a crea o alta lume, cu legile si intamplarile ei.

Romanul are o constructie simetrica,incepe si se termina cu descrierea drumului ce duce in sat, in universul fictional. De aici se desprinde si dimensiunea mitica.Troita de la rascrucea parasite si usor degradata sugereaza o lume desacralizata.La sfarsitul romanului, dupa consumarea intamplarilor,mergand in paralel cu implinirea visului preotului ortodox – o biserica noua-totul se echilibreaza,invie,se reabiliteaza.Troita insasi apare vopsita, innoita, strajuind drumul care iese din satul Pripas.

Romanul este structurat in doua parti, Glasul pamantului si Glasul iubirii, insumand 13 capitole, primul capitol intitulat Inceputul iar ultimul Sfarsitul.Titlurile capitolelor anticipeaza ceea ce se va intampla, Zvarcolirea, Noaptea, Iubirea etc. pe doua planuri narative, lumea taraneasca si cea a inteligentei satului.

Personajul principal Ion al Glanetasului, tanar sarac , fara pamant dar harnic, incearca sa recastige ceea ce tatal sau risipise.Este istet, dupa opinia invatatorului Herdelea, dar impulsive si primitiv in manifestare.Nu-si pune niciodata probleme morale,este profund instinctual dupa estetica naturalista.”Glasurile” pe care le aude in sine sunt voci ale instinctului care-I inabuse ratiunea. Glasul pamantului il plaseaza in conflict cu Vasile Baciu iar glasul iubirii cu George Bulbuc, cu Ana.

In romanul realist,personajul este tipic (reprezentativ pentru o anumita categorie sociala).Mai toate personajele romanului Ion corespund acestei cerinte estetice;Ion face exceptie,este un personaj naturalist (provenit genetic din personae cu vicii sau carente morale),instinctual,impulsive.

Modalitatile de constructie utilizate de autorul omniscient si omniprezent sunt atat cele directe cat si cele indirecte. Autorul il descrie ca fiind “iute si harnic ca ma-sa” si doamna Herdelea si l aminteste in aceeasi maniera. Pentru Herdelea este un flacau de treaba, pentru preotul Belciug este un pacatos care-si incalca indatoririle.Din perspectiva socrului Vasile Baciu, este un “sarantoc”.

Episodul seducerii Anei in scopul unei casatorii care sa-i aduca drept zestre pamant,apoi santajul pune tusele cele mai groase in portretul lui Ion. Cu viclenie dar si cu istetime, Ion o face pe Ana sa creada ca ea l-a cucerit pe el. Interesul pentru Ana este doar interesul pentru pamant. Cruzimea, egoismul, indiferenta fata de Ana, apoi fata de fiu, de socru si chiar fata de parinti anunta un personaj ce avea sa sfarseasca tragic.

Ultimul episod, cel al mortii lui Ion este relevant pentru caracterul lui primitive si instinctual. Striga in el glasul iubirii (in realitate glasul dorintei da a poseda; el iubeste pamantul ca pe o femeie si femeia ca pe ogorul proaspat arat]si se indreapta spre casa Floricai tarandu-se prin ograda.

Neprevazutul, George care-si anunta prezenta, nu-l sensibilizeaza, nu trezeste in el sentimentul pericolului. Orbirea instinctuala este mai puternica decat ratiunea. Moare ucis de lovitura unei sape in crestet, fara sa realizeze ce i se intampla.

Intr-o discutie cu Titu Herdelea acesta din urma ii sugereaza subliminal cum sa il sileasca pe Vasile Baciu sa ii dea de sotie pe Ana , Ion actioneaza intocmai si peste doi ani Ion ii multumeste lui Titu pentru sfat. Titu ramane surprins ca o vorba spusa la intamplare a devenit o idee pertinenta, ba mai mult sesizeaza “indarjirea, egoismul si cruzimea cu  care omul acesta a urmarit o tinta.”

Titu este impresionat profund si cugeta aforistic “-Numai o pasiune puternica, unica, nezdruncinata da pretul adevaratei vieti.”

Ion este prezentat astfel in antiteza cu Titu cum intregul roman este conceput pe doua planuri narative din perspectiva a doua lumi, patima lui Ion este in permanenta in contrast cu cautarea ezitana a lui Titu.

Gestul sarutului  pamantului este unul simbolic si mitic in acelasi timp. In primul rand , ca simbol , el reprezinta o victorie obtinuta dupa o lupta indelungata cu Vasile Baciu , iar in al doi-lea rand un gest al infratirii dintre om si natura: ”apoi incet , cucernic , fara sa isi dea seama , se lasa in genunchi , isi cobora fruntea si isi lipi  buzele cu voluptate de pamantul ud si-n sarutarea aceasta grabita simti un fior rece, ametitor.” Dezumanizarea treptata a personajului atinge tragicul atuncci cand acesta participa instrainat la moartea copilului si a sotiei, pe de alta parte dovedeste istetime si abilitate in relatiile tensionate cu Vasile Baciu si da dovada de o infinita rabdare in a-si atinge scopul.

Doi dintre cei mai importanti critici literari Eugen Lovinescu si George Calinescu au caracterizat pertinent acest personaj ” Ion este expresia instinctului de stapanire a pamantului in slujba caruia puneo inteligenta ascutita , o viclenie procedurala si mai ales o vointa imensa. Ion e o figura simbolica mai mare decat natura.” (E. Lovinescu) . ”Ion nu este decat o bruta careia siretenia ii tine loc de desteptaciune” (G. Calinescu).

Profil Uman (Vezi SUBIECTELE extrase şi BAREMUL de corectare)

SUBIECTUL I  – Un text la prima vedere din opera „Titanic Vals”, de Tudor Muşatescu, pe baza căruia să se răspundă la nouă cerinţe.

REZOLVĂRI SUBIECTUL I:

1. ”am cumparat’’ – am achizitionat
‘’sfioasa’’ – timida, discreta

2. ‘’…’’ – punctele de suspensie, marcheaza absenta unor cuvinte care dezvaluie starea de nesiguranta si confuzie.

3. In urma acestei intamplari, a primit o lectie de viata teribila.

4. Temele dialogului dintre Decebal si Gena sunt iubirea si scoala.

5. ‘’Hai sa ne facem lectiile’’
‘’Cine e? A! Domnu Dinu!’’

6. Trasaturile personajului Gena reies in mod indirect din vorbele sale, dar si din felul in care se comporta. Ea este caracterizata direct ca fiind modesta si avand o cochetarie refulata.

7. Notatiile autorului, respectiv indicatiile scenice sau asa numitele didascalii sunt singurele interventii in text ale scriitorului ce a ajutat la punerea in scena piesei, finalitate a creatiilor genului dramatic.

8. Genul dramatic se caracterizeara prin:

– prezenta didascaliilor
(“Decebal ii da un caiet”) ; (”se emotioneaza”)

– impartirea textului in acte si scene (Actul I , Scena IV)

9. Sunt portretizate doua personaje Dinu si Gena. Dinu este politicos , ceea ce reiese din formule de adresare: ”Sarut-mana”, este ”stigherit”, are complex de vinovatie ”tot ce spune e o minciuna”, disimuleaza adevaratul scop al vizitei, deci este diplomat.

Gena este feminina, modesta ”scoate sortul”  ambele personaje au temperament melancolic si sunt introvertite.

SUBIECTUL II – Un text argumentativ despre importanţa studierii disciplinelor umaniste.

REZOLVARE SUBIECTUL II:

Studiul stiintelor umaniste este activitatea fundamentala fara de care dezvoltarea civilizatiei un este posibila, fiind complementar studiului stiintelor exacte.

In primul rand, literatura, pictura, sculptura, cinematografia, muzica dezvolta capacitati native sonore, vizuale, verbale si paraverbale, dar cultiva si calitati. Imaginatia, sensibilitatea, creativitatea daca sunt educate ofera produse artistice model care te determina sa creezi la randul tau.

Un exemplu este Mihai Eminescu, care a studiat filozofia, literatura si arta plastica universala si a creat in genuri literare diferite.

In al doilea rand, stiintele umaniste completeaza informatia stiintelor exacte pentru ca ofera o transfigurare artistica a unor adevaruri stiintifice. Arta ofera un adevar subiectiv, stiinta ofera unul obiectiv.

Un exemplu este poezia eminesciana ”Luceafarul” care aduce imagini plastice ale unor informatii stiintifice cosmogonice formulate la un secol distanta.

Studiul artistic si studiul stiitific se completeaza argumentandu-se reciproc.

In concluzie, personalitatea se dezvolta studiind diverse domenii. Arta delecteaza informand, stiinta reveleaza argumentand, spiritul gasind astfel satisfacti complete.

SUBIECTUL III  – Un eseu în care să prezinte relaţia dintre două persoanaje dintr-un text studiat de Liviu Rebreanu.

REZOLVARE SUBIECTUL III:

Liviu Rebreanu – „Ion”

Aparut in 1920, romanul “Ion” este o ilustrare stralucita a realismului modern obiectiv interbelic. Avand ca principala sursa de inspiratie scena vazuta de autor, in care un taran saruta pamantul, opera prezinta, printr-un fir epic relativ simplu, fapte veridice si verosimile de viata.

Actiunea cartii, care urmareste pe de-o parte destinul individual al taranului Ion, pe de alta parte categoria “intelectualilor satului” surprinzand si aspecte politice ale vremii, ii confera caracterul de roman social. “Ion” se constituie astfel intr-o adevarata monografie a satului ardelenesc la inceputul secolului al XX-lea.

Personaj monumental in literatura romana, protagonistul eponim al romanului, este apreciat controversat de critica literara. Dorinta sa acerba de a avea pamant care il conduce la fapte condamnabile este privita de o latura a criticii, ce-l are in frunte pe George Calinescu, drept o actionare conform instinctelor primare. “Ion este o bruta. Nu din inteligenta a iesit idea seducerii, ci din viclenie instinctuala, caracteristica oricarei fiinte reduse.”. O alta opinie critica, sustinuta de E. Lovinescu, gaseste ca motivatie a faptelor sale imposibilitatea de a se ridica pe plan social, de a-si schimba statutul de “sarantoc”. Pamantul reprezenta, in comunitatea rurala, singura posibilitate de ascedere in alte straturi sociale.

Destinul lui Ion se intersecteaza la un moment dat cu cel al Anei, situata din punct de vedere social la polul opus. Nascut in sanul unei familii al carei cap a risipit pamanturile Zenobiei pe bautura, Ion planuieste seducerea Anei, fiica unui taran instarit din sat. Tatal acesteia, Vasile Baciu, planuia sa o dea pe Ana lui George, la fel de bogat, pentru a-si intregi averea si a nu o risipi prin alianta cu cineva inferior material. Cu istetime si viclenie, Ion reuseste sa o faca pe “uratica Ana” sa creada ca ea este cea care l-a cucerit.

Prima scena in care apar cele doua personaje este descrierea horei, in incipitul romanului, pretext narativ prin care prozatorul realist aduna personajele pe aceeasi scena, lasand sa se intrevada viitoarele conflicte ale textului. Ion si Ana joaca Somesana, apoi Ilie, prieten cu George ii vede retrasi, fapt care da nastere furiei lui Vasile Baciu. Numindu-l pe Ion “talhar, hot, fleandura, nimeni, sarantoc”, Vasile Baciu declanseaza conflictul exterior principal al romanului de esenta sociala.

Desi la hora danseaza cu Ana, Ion o iubeste pe Florica, fata frumoasa dar saraca. El trebuie sa aleaga intre casatoria din interes cu Ana, care i-ar garanta schimbarea statutului, si cea din dragoste, cu Florica, alaturi de care ar fi condamnat la saracie. Dorinta de inavutire fiind mai puternica, il conduce spre punerea in practica a seducerii Anei. Ana il iubeste insa cu sinceritate si devine victima tragica a lipsei de scrupule si a nepasarii lui Ion. Pentru acesta insa, casatoria si iubirea sunt conditionate material, iar sentimentele sincere ale Anei nu reprezinta nici pentru el si, din nefericire, nici pentru Vasile Baciu un temei de luat in seama, caci in societatea rurala zugravita in acest roman, femeia reprezinta doar o modalitate de parvenire, o surse de perpetuare a specie si doua brate de munca.

Ana intelege abia la nunta ca, desi este sotul ei, Ion nu o va iubi niciodata; vazandu-l dansand cu Florica, ea isi explica schimbarea de atitudine a flacaului dupa noaptea petrecuta impreuna. Daca in scena horei, Ion i se adreseaza cu diminutivul “Anuta”, impulsivitatea, nepasarea si raceala inlocuiesc falsa afectiune de la inceput. Perioada premergatoare nuntii se caracterizeaza prin indepartarea celor doi membrii ai cuplului, spre deosebire de pregatirile, in registru idilic, ale nuntii Laurei cu Pintea, in planul vietii intelectualilor. Niciun moment de intimitate, nicio incercare de marturisire a afectivitatii, niciun gest de tandrete nu defineste comportamentul lui Ion.

Daca in alte romane realiste casnicia reprezinta o etapa a maturizarii afective, a trecerii la o alta etapa in evolutia cuplului, marcata de constiinta asumarii unor responsabilitati, in “Ion” schimbarea statutului civil nu aduce nicio ameliorare a relatiei. Dispretuita de Ion, jignita de Zenobia, batuta de tata, Ana petrece tot mai mult timp in tovarasia lui Dumitru Moarcas, de la care invata ca remediul suferintei si regasirea linistii sufletesti se afla in viata de apoi. Nici nasterea copilului nu reprezinta un motiv de refacere a familiei. Ana isi pune capat zilelor, indeplinindu-si destinul de personaj condamnat la o existenta tragica, iar pe Ion nici grija copilului, ce-i garanteaza pamanturile, nu il preocupa. Daca pana acum, in sufletul lui, a dominat glasul pamantului, odata cu implinirea materiala, eroul se simte atras de glasul iubirii si se reintoarce la Florica, acum nevasta lui Gerorge Bulbuc. Ca un destin moralizator, incalcand mentalitatea taraneasca prin adulter, Ion moare ucis de George cu sapa in cap, intr-o scena naturalista.

Cuplul Ion-Ana evolueaza previzibil. Naivitatea Anei, lipsa ei de experienta, sinceritatea si profunzimea sentimenteloro conduc spre un destin tragic, iar Ion, personaj rotund in evolutie, se zbate in limitele unor trasaturi sufletesti, precum lacomia, orgoliul, sfidarea moralei si impulsivitatea. Format pe considerente materiale, nu afective, cuplul cunoaste de fapt o involutie finalizata de moartea celor doi.

Destinul personajului principal este urmare a oscilarii sale intre cele doua dorinte surprinse metaforic de Rebreanu prin “glasul pamantului si glasul iubirii”. El se subordoneaza magnetic sortii, lasandu-se condus atat de vointa, cat si de instincte.

Simulările examenului de Bacalaureat 2014 continuă marţi (4 martie), cu proba la limba şi literatura maternă, miercuri (5 martie), cu proba obligatorie a profilului şi vineri (7 martie), cu proba la alegere a profilului şi specializării.

Vezi AICI rezolvările subiectelor pentru MATEMATICĂ şi ISTORIE (clasele a XI-a şi a XII-a)

Rezultatele obţinute de elevi la simularea examenului de bacalaureat vor fi afişate în 14 martie. Acestea vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral. Rezultatele nu vor fi trecute în catalog, potrivit Ministerului Educaţiei.

Probele propriu-zise din prima sesiune a examenului de Bacalaureat 2014 vor fi susţinute de absolvenţii claselor a XII-a în perioada 10 iunie – 7 iulie.