Contabilii care se ocupă de situaţiile financiare ale autorităţilor şi instituţiilor publice din administraţia centrală au făcut anul trecut greşeli „financiar-contabile“ în cuantum de aproape 7,5 miliarde de euro, arată un raport al Curții de Conturi.
„Greșelile” sunt în creştere cu 20% faţă de valoarea din 2013, dar suma este mult mai mică faţă de cele peste 12 miliarde de euro înregistrate ca erori în 2012, arată datele din rapoartele anuale ale Curţii de Conturi.
Menţinerea în evidenţa contabilă a obligaţiilor fiscale a unor contribuabili radiaţi, neînregistrarea la cadastru a noilor achiziţii sau a vânzărilor de clădiri (procedură cerută prin lege) sau raportarea unor situaţii financiare diferite la Fisc prin comparaţie cu cele existente în raportările interne sunt doar câteva dintre greşelile încadrate de auditorii Curţii de Conturi la categoria „abateri financiar-contabile“ ale instituţiilor publice, scrie ZF.
Există trei categorii de greşeli pe care experţii Curţii de Conturi le încadrează în urma misiunilor de control: veniturile suplimentare neîncasate (adică banii pe care funcţionarii statului nu i-au încasat, deşi ar fi trebuit), prejudiciile (care sunt, de regulă, bani cheltuiţi fără justificare pentru obiectivele instituţiei sau plăţile eronate de prime şi salarii) şi abaterile financiar-contabile (greşelile contabililor de la stat care au făcut, de exemplu, plăţi în alte conturi decât în cele în care erau obligaţi să le facă).
„Abaterile de natură financiar-contabilă nu reprezintă prejudicii, ci indică faptul că înregistrările nu s-au făcut conform unor anumite cerinţe sau din neglijenţă. În cazul prejudiciilor însă, urmările sunt de cele mai multe ori de natură penală“, a spus Petru Lakatos, consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi.