Post și rugăciune: Ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul

Post și rugăciune: Ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul
Foto: Captură video

Conform rânduielilor ortodoxe, azi este o zi de post și rugăciune. Potrivit calendarului ortodox, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătoarea care încheie anul bisericesc; 1 septembrie marchează noul an bisericesc.

În fiecare an, ultimul praznic al anului, Sfântul Ioan Botezătorul, este prăznuit pe data de 29 august.

Icoană a martirilor și misionarilor, Sfântul Ioan Botezătorul este înainte-mergătorul Mântuitorului Hristos, pe care Îl prezintă lumii ca fiind Mielul lui Dumnezeu, mântuitor și răscumpărător al păcatelor tuturor oamenilor.

Zi de post aspru și rugăciune

Creștinii țină post aspru pe 29 august, mai ales din două motive: pentru a urma exemplul vieții lui Ioan dar și pentru a ne deosebi de Irod, cel care, din cauza desfrânării și lipsei de mărsură a cerut în timpul unui festin un dans fiicei sale vitrege Salomeea pentru care i-a oferit capul ascetului în urma uneltirilor celei cu care trăia în păcat, Irodiada, soția fratelui său…

Sfântul Prooroc nu era agreeat de anturajul regelui pentru că îndemna poporul să urmeze lui Dumnezeu și condamna păcatele celor ce sminteau mulțimile cu exemplul vieții lor desfrânate.

Sfântul Ioan Botezatorul, L-a botezat pe Hristos, și afirma despre sine: „Nu sunt vrednic, ca plecându-mă, să-I dezleg cureaua încalțămintei” (In 1, 27).

La vederea lui Iisus a explamat: „Iată Mielul lui Dumnezeu: Cel ce ridică păcatul lumii”.

După botezul Domnului în Iordan a afirmat: „Am văzut Duhul coborându-Se din cer ca un porumbel și a ramas peste El”

Referitor la misiunea sa de vestitor al venirii Domnului, Scripturile spun că a menționat: „Eu trebuie să mă micșorez, iar El trebuie să crească”, teologii explicând acest moment ca o împlinirea a Vechiului Testament și legătura cu Noul Testament, cel marcat de venirea Mântuitorului, a trecerii de la botezul cu apă la cel cu duh sfânt.

Misiunea Sfantului Ioan Botezatorul

Sfantul Ioan Botezatorul a predicat pe vremea când Ponțiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2) și a împlinit profețiile prin pregătirea poporului înaintea primirii lui Iisus Hristos.  „Pocăiți-vă, s-a apropiat Împărăția cerurilor!” le striga israeliților și celor ce îl urmau în rugăciune.

Ioan Botezătorul, cel mai mare dintre prooroci

Este mai mult decât un prooroc, conform Bibliei, mărturia lui fiind una din condițiile omenești ale misiunii lui Hristos: ‘așa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea’ (Mt. 3, 15).

Despre nici unul dintre prooroci, nici despre Sfântul Ilie nu s-a menționat în Sfintele Scripturi că ‘încă din pântecele maicii sale se va umple de Duhul Sfânt’ (Lc. 1, 15).

Nu a primit darul facerii de minuni, Sfântul Ioan se face înaintemergător Adevărului-Hristos, botezându-se cu botezul sângelui, cu care avea să se boteze Însuși Hristos și ucenicii Săi.

Sărbătorile închinate de ortodocși Sfântului Ioan Botezatorul

Biserica a închinat Sfântului Ioan Botezătorul șase sărbători: Zămislirea sa (23 septembrie), Nașterea sa (24 iunie), Soborul lui (7 ianuarie), Taierea capului (29 august), Prima si A doua aflare a capului său (24 februarie) si A treia aflare a capului sfântului prooroc(25 mai).

Superstiții și obiceiuri

Superstițiile sunt condamnate de credința creștin ortodoxă însă anumite obiceiuri însoțesc viața religioasă în această zi de post: conform tradiției de cinstire a martiriului Botezătorului, astăzi, românii evită să bea vin(asociat cu desfrâul criminal al lui Irod), să taie, să mânânce varză(pe care a fost tăiat capul sfântului) sau alimente roșii(se amintesc de sângele nevinovat al său și al tuturor sfinților și mărturisitorilor lui Dumnezeu).

Conform preoților, cei ce au uitat să postească pot posti din momentul în care află semnificația zilei, ca jertfă ce le însoțește rugăciunile în această zi.