2015 a fost anul descoperirilor incredibile în astronomie (VIDEO)

Anul 2015 a avut numeroase și importante descoperiri în domeniul astronomiei și astrofizicii. Omul este în permanentă căutare a unor noi resurse de supravieţuire ca specie, în fața unor pericole imediate care ne amenință planeta, așa cum sunt încălzirea globală, epuizarea resurselor în contextul suprapopulării planetei, dar și a unor amenințări cosmice, precum exploziile de raze gamma sau impactul cu asteroizi. 2015 a fost un an bogat în evenimente și descoperiri astronomice atât pentru puterile spațiale consacrate – SUA, Rusia și Europa, dar și pentru noile puteri emergente din domeniul spațial, China, Japonia și India, informează B1 TV.

Record după record a fost doborât anul acesta în domeniul astronomic. Astfel, conform unei retrospective a anului 2015 realizate de Agerpres, la începutul lunii iunie astronautul italian Samantha Cristoforetti a stabilit două noi recorduri la bordul Stației Spațiale Internaționale: cea mai lungă perioadă petrecută în spațiu de o femeie și cea mai lungă perioadă în spațiu petrecută de un astronaut al Agenției Spațiale Europene cu 200 zile consecutive la bordul stației.

La începutul lunii septembrie a revenit pe Pamânt și cosmonautul rus Ghenadi Padalka, care a devenit omul care a stat cel mai mult în spațiu – 879 de zile în cinci misiuni diferite, iar la data de 29 octombrie Scott Kelly a devenit astronautul american care și-a petrecut cel mai mult timp în spațiu în cadrul unei singure misiuni. El a depașit recordul de 215 zile.

Însa poate cele mai importante misiuni și descoperiri ale anului 2015 sunt misiunea sondei Dawn pe orbita planetei pitice Ceres, misiunea sondei Rosetta și a modulului sau de asolizare, istorica misiune a sondei New Horizons care a survolat în premiera planeta pitică Pluto și descoperirea uluitoare a existenței apei în stare lichidă la suprafața planetei Marte.

#DIRECT_ONE_md4jjq#

Sonda americană Dawn a reușit să se plaseze pe orbita planetei Ceres, cea mai mică din sistemul solar, la începutul lunii martie, fiind pentru prima dată când o sondă a început să exploreze centura de asteroizi Marte și Jupiter. Studierea planetei Ceres va permite o întoarcere în istoria spațiului, iar datele strânse de Dawn ar putea să ducă la progrese importante în înțelegerea formării sistemului solar. Imaginația pasionaților de teorii despre civilizații extraterestre a prins contur fiind legată de o fotografie a unui „munte” izolat de la suprafața lui Ceres care are altitudinea de aproximativ 4.800 de metri și forma unei piramide. Acest „munte” se distinge cu claritate în mijlocul unei zone plane de la suprafața lui Ceres.

Analiza datelor culese și transmise de modulul robotizat Philae de la suprafața cometei 67P/Ciuriumov-Gherasimenko în scurtul interval de timp în care a putut comunica cu sonda Rosetta, aflată pe orbita cometei, dezvaluie existența pe cometa a unor structuri și caracteristici neașteptate, printre care și 16 tipuri de molecule organice, caramizile de baza ale vieții, dintre care patru tipuri observate în premieră pe un astfel de corp cosmic, inclusiv alcooli și amine. De asemenea, sonda Rosetta a descoperit oxigen din abundența în atmosfera cometei 67P Ciuriumov-Gherasimenko, ceea ce constituie „o surpriză totală” pentru oamenii de știința. Acest oxigen molecular ar putea fi mai vechi decât sistemul nostru solar.

Misiunea sondei New Horizons, aparținând NASA, este considerată cea mai importantă din istoria recentă a explorării sistemului solar, fiind pentru prima oară din anii ’80 ai secolului trecut când am avut posibilitatea de a vedea de aproape o lume ce nu a mai fost niciodata ‘vizitată’. Sonda a realizat numeroase fotografii de detaliu de la suprafața lui Pluto și a adunat un set de date științifice ce urmează să ajungă pe Terra, treptat, în cursul anului viitor. Toate aceste date sunt extrem de prețioase pentru oamenii de știință care doresc să înțeleagă modul în care s-a format sistemul nostru solar în urmă cu aproximativ 4,6 miliarde de ani.

Noile fotografii de înalta rezoluție ale suprafeței lui Pluto, transmise de sonda New Horizons, dezvăluie diversitatea în forme de relief a acestei planete pitice. De la munți înalți până la câmpii, dune de nisip și ghețari, Pluto prezintă o mare diversitate de forme de relief și o complexitate a proceselor geologice, rivalizând cu orice altă planetă din sistemul nostru solar. Mai mult, camera color a sondei New Horizons a surprins „spectaculoasa diversitate coloristica” a acestei planete pitice.

Una dintre cele mai importante dintre descoperiri a fost însă anunțată la sfârșitul lunii septembrie: la suprafața lui Marte există încă apă în stare lichidă. Marte nu este planeta aridă și uscată care credeam că este. Într-un trecut îndepărtat, Marte se asemăna cu Pamântul, având lacuri și râuri care au săpat văi, precum și un ocean vast. Aparatele orbitale au descoperit multă umiditate în atmosferă și au stabilit că solul marțian este mult mai umed decât se anticipase.