Victor Chirilă, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Iași și consilier județean la data comiterii faptelor, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA pentru complicitate la abuz în seviciu și complicitate la fals intelectual, într-un dosar ce vizează ilegalități comise în legătură cu realizarea unui album de prezentare a județului Iași. În același dosar au mai fost deferiți justiției alți șase funcționari publici.
Cosmina Râmbu și Oana Elena Țoptea, consiliere în cadrul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul CJ Iași la data faptelor, sunt acuzate de abuz în serviciu și fals intelectual în formă continuată. La rândul ei, Irina Mihaela Rață-Hăpăleț, consilier în cadrul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași și membru al comisiei de recepție la data faptelor, este acuzată de abuz în serviciu și fals intelectual, iar Luminița Căuș, Doinița Paula Hordilă și Daniela Maricela Lupu, membre în comisia de recepția la data faptelor, sunt acuzate de abuz în serviciu și fals intelectual.
Neculai Ilie, reprezentant al SC Laser Co SRL, a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la fals intelectual.
”La nivelul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași, a fost redactat caietul de sarcini în scopul achiziției, prin procedura „cerere de ofertă”, de servicii de tipărire materiale de promovare a județului Iași, contractul fiind adjudecat de S.C. Laser Co S.R.L. și semnat la 27 septembrie 2013”, se arată într-un comunicat al DNA.
Pe 19 decembrie 2013 între CJ Iași și SC Laser Co SRL a fost încheiat un proces verbal de predare-primire în cuprinsul căruia s-a consemnat predarea către autoritatea contractantă a unui număr inferior de repere comparativ cu cel prevăzut în contract, respectiv 11 din cele 16 repere. Confrom contractului, valoarea reoerelor nepredate au avut o valoare totală de 213.000 de lei.
Procurorii susțin că Victor Chirilă, în calitate de consilier județean, i-a ajutat pe ceilalți inculpați să ateste în mod nereal că toate bunurile au fost primite.
„La data de 19.12.2014, inculpatul Aivănoaei Constantin Alin, în calitate de vicepreședinte al Consiliului Județean Iași, efectuând verificări superficiale cu privire la documentele justificative menite să justifice lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor publice aferente contractului mai sus-amintit, a semnat în locul președintelui Consiliului Județean Iași mai multe documente, prin care suma de 334.800 lei a fost virată SC Laser Co SRL”, se mai arată în comunicat.
În martie 2015, mai susțin procurorii, Cosmina Râmbu, o altă persoană și Ilie Neculai au încheiat un proces verbal antedat prin care se atesta în mod nereal că 948 de albume au fost restituite către SC Laser Co SRL pentru actualizarea gratuită a unor date și fotografii.
„De asemenea, inculpatele în calitate de consilier în cadrul Direcției Proiecte și Dezvoltare Durabilă din cadrul Consiliului Județean Iași sau membru al comisiei de recepție au mai întocmit și alte documente, cunoscând faptul că o parte din bunurile respective nu fuseseră livrate, urmărind ca S.C. Laser Co S.R.L. să poată încasa, în mod nelegal, plata acestor bunuri și, totodată, să nu poată fi obligată la plata penalităților în cuantum de 0,1% din contravaloarea serviciilor rămase de executat, pentru fiecare zi de întârziere, de la data scadenței obligațiilor asumate prin contract și până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor, penalități care curgeau de drept”, mai susțin procurorii în comunicat.
Prejudiciul total este de 391.955 de lei.
Procurorii anticorupție au încheiat cu inculpații Constantin Alin Aivănoaei și Luminița Căuș câte un acord de recunoaștere a vinovăției, în sarcina acestora reținându-se săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, respectiv fals intelectual.
”În prezența apărătorilor aleși, inculpații Aivănoaei Constantin Alin și Căuș Luminița au declarat expres că recunosc comiterea faptelor reținute în sarcina lor, că acceptă încadrarea juridică pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală, că sunt de acord cu felul și cuantumul pedepselor stabilite, precum și cu forma de executare a acestora, respectiv 1 an închisoare, cu suspendarea executării pedepsei, pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani”, mai arată comunicatul.