ANAF ar putea produce o gaură în bugetul de stat prin practicile sale devenite "o modă": "Când procesele se vor judeca este posibil ca România să dea acești bani înapoi plus dobânzile aferente"

Fenomenul sesizărilor penale venite din partea inspectorilor ANAF a fost reclamat de mediul de business, în repetate rânduri, în ultima vreme. Afaceriștii sunt nemulțumiți, în principal, de faptul că este blocat accesul la justiție. Motivul este că orice cauză penală suspendă, până când instanța emite o hotărâre definitivă, soluționarea contestației împotriva actului fiscal.

Vlad Boeriu, partener Deloitte, explică, pentru Profit.ro, cum s-a ajuns la moda sesizărilor penale și care sunt efectele pentru business.

“Prin urmare, decizia de impunere, prin care inspectorii pun sume în plus în sarcina contribaubilului, trebuie achitată fără posibilitatea de a-ți fi analizată contestația într-un termen rezonabil”, spune specialistul.

Fără o soluție din partea direcției de specialitate a ANAF, contribuabilul nu poate ataca în instanță decizia de impunere. Practic, este forțat să achite suma și să aștepte hotărârea instanței care poate veni după 4 sau 5 ani. Abia apoi atacă decizia de impunere la ANAF și, dacă are o soluție nefavorabilă, se adresează instanței. Procesul poate dura alți 4-5 ani. Astfel, contribuabilii ajung să achite sume pe care le pot recâștiga în instanță după ani de zile.

Cei care au o situație financiară solidă sau datorează sume mai mici pot rezista, ceilalți ajung în insolvență sau faliment, spune Vlad Boeriu.

“Nu știu dacă este o direcție trasată de parchete sau dacă inspectorii o fac pentru că le este frică să nu fie penalizați ierarhic. Însă, este clar că ar trebui să facă sesizare penală atunci când există suspiciunea fundamentată de evaziune și fraudă. Or, în foarte multe cazuri este vorba despre companii care au producție, mulți angajați, taxe plătite la stat în cuantum ridicat”, explică partenerul Deloitte.

În opinia sa, aceste sesizări nu vizează evazioniști în adevăratul sens al cuvântului, ci diverse situații unde inspectorii au constatat o diminuare a bazei impozabile care poate fi din eroare sau pentru că lipsesc documente justificative. Sesizările ar trebui făcute doar dacă există în mod real o incidență a faptelor cercetate asupra sarcinii fiscale.

Concluzia este că practica ANAF aduce o creștere temporară a colectării. Însă, peste câțiva ani, când procesele se vor judeca este posibil ca statul să dea acești bani înapoi plus dobânzile aferente.