Suedia se pregătește pentru ce-i mai rău. Investiții într-un domeniu în care România nu ia nicio măsură

Suedia investește în amenajarea adăposturilor antiaeriene, necesare protejării populației în cazul unui conflict armat. De partea cealaltă, deși ne aflăm în vecinătatea Rusiei, autoritățile de la București nu mișcă un deget.

Autoritățile suedeze vor investi 100 de milioane de coroane (9,3 milioane de euro) în verificarea, monitorizarea şi renovarea adăposturilor antiatomice. Decizia vine în contextul avertismentelor repetate conform cărora țara trebuie să fie pregătită pentru un eventual război. În această țară nordică, cu ceva mai mult de 10 milioane de locuitori, au fost amenajate aproape 64.000 de adăposturi.

Suedia a devenit cel de-al 32-lea membru al NATO la începutul lunii martie 2024. Țara și-a crescut cheltuielile pentru a-şi îmbunătăţi capacităţile operaţionale ale serviciilor de urgenţă în caz de conflict. Din 2024, Agenţia suedeză pentru contingente civile (MSB) a intensificat inspecţiile şi controalele în acest domeniu. Astfel, se fac eforturi pentru consolidarea securității cibernetice și pentru completarea stocurilor de medicamente.

Un proiect major de modernizare a adăposturilor mari, capabile să găzduiască mii de persoane, este în derulare, după cum a anunţat MSB într-un comunicat de presă. Se estimează că lucrările vor dura undeva între doi și trei ani. Lucrări au început până acum la 25 din cele 80 de adăposturi speciale. În 2025, MSB intenţionează să continue înlocuirea filtrelor pentru a îmbunătăţi protecţia împotriva armelor de război chimice şi radiologice.

Suedia a început să-și crească cheltuielile militare după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, în 2014. Autoritățile suedeze au reactivat conceptul de apărare totală şi au intensificat eforturile de pregătire pentru război  după invadarea Ucrainei în 2022. În acest sens, a fost desemnat un ministru al Apărării Civile, alături de ministrul al forţelor armate, pentru a mobiliza toată societatea.

Populația românească nu este protejată

Pe de altă parte, în România lucrurile stau taman pe dos. Deși se vorbește de un potențial conflict, iar avertismentele vin din toate direcțiile, autoritățile de la București nu se sinchisesc. În țara noastră, există doar 4.538 de adăposturi antiaeriene la o populație de 19,06 milioane de locuitori.

Conform datelor oficiale, cele mai multe adăposturi sunt în zona București-Ilfov (1.190). Cele mai puține se află în județele Sălaj, 13, Ialomița, 13, și Vrancea tot 13. Multe dintre aceste adăposturi sunt într-o stare deplorabilă, iar altele au fost transformate în spații de depozitare, ceea ce le face improprii. Mai mult, acestea nu au dotările necesare, respectiv ventilație, apă potabilă, toalete, mobilier.

Și, cu toate că războiul din Ucraina a ajuns în cel de-al treilea an, nici Guvernul condus de Marcel Ciolacu și nici autoritățile locale sau județene nu par interesate să remedieze situația. Toți ridică din umeri, spunând că nu sunt bani suficienți. Astfel de programe de protejare a populației în caz de război nu intră în intențiile guvernanților.

Mai mult, partidele izolaționiste, precum AUR, SOS sau POT se opun unor măsuri de genul acesta care ar întări capacitatea de apărare a țării și ar ridica nivelul de protecție a populației. Cele trei partide promovează o politica struțului, liderii lor considerând că atât timp cât nu vorbim despre război și nu luăm măsuri de apărare, vom fi protehați.