România rămâne printre ultimele țări la reciclare. Diferențe uriașe față de restul Europei: „Ca să fim sustenabili, trebuie să facem investiții”

România rămâne printre ultimele țări din Europa la capitolul reciclare. Doar puțin peste 1% din materialele folosite provin din resurse reutilizate. Prin contrast, media europeană ajunge la aproape 12%.

Diferența devine uriașă când privim spre țări precum Olanda. Acolo, rata de reutilizare se apropie de 30%, ceea ce îi permite să domine clasamentul european al economiei circulare.

Antreprenorii recunosc că, deocamdată, astfel de afaceri nu pot supraviețui la noi în țară. Investițiile inițiale sunt enorme, iar infrastructura și sprijinul public lipsesc. Cu alte cuvinte, potențial există, dar drumul până acolo e lung și scump.

Poate o afacere socială să transforme deșeurile în valoare reală

„De exemplu, o vestă foarte faină, folosind sacii de cafea. Fiecare sac are imprimeul lui cu care vine și atunci sunt unicat”, a explicat Angela Achiței, președinta Fundației ADV România, potrivit digi24.ro.

La Iași, ea conduce o fundație și dezvoltă afaceri sociale care oferă locuri de muncă tinerilor aflați în dificultate. Administrează o prăjitorie de cafea și un atelier de croitorie, unde nimic nu se irosește. Fiecare rest de material este transformat în haine sau accesorii, astfel încât resursele sunt folosite la maximum.

Aceasta recunoaște însă că aceste afaceri nu pot fi profitabile dacă nu sunt integrate într-un model de business mai amplu. Tocmai de aceea România rămâne cu o rată de reciclare extrem de mică, de doar 1,3%. „Ca să fim sustenabili și ca să creștem rata mică pe ca o are România, trebuie să facem investiții foarte mari în unități de producție care să aibă volume mari. Produsele care sunt făcute în economia circulară devin scumpe, dacă sunt făcute în serie mică”, a mai explicat Angela Achiței.

De ce reciclăm atât de puțin, deși avem materiale valoroase la îndemână

În Europa, metalul este campionul reciclării, depășind 20% din totalul materialelor refolosite. Urmează sticla, ceramica și cărămizile, cu 14%, apoi materialele biodegradabile, cu aproape 10%.

„Din hârtii realizăm coronițe. Și sticlele vor ajunge niște brăduți împodobiți. Orice pahar de hârtie, conservelor de metal le dăm valoare și ajung vaze realizate cu tinerii noștri”, a spus Andreea Stroieștean, managerul unei întreprinderi sociale din Iași. Totuși, lipsa unui sistem coerent de colectare o trage înapoi.

Surprinzător, România stă mai prost la reciclare decât în urmă cu un deceniu. Dacă în 2015 reușeam să atingem 1,7%, astăzi rata a coborât și mai mult. „Reciclăm prost, adică tot ce înseamnă folie, tot ce înseamnă carton contaminat, tot ce înseamnă PET-uri care sunt deja contaminate cu ulei sau cu alte substanțe, acelea nu mai pot intra în circuitul unui nou produs”, a mai precizat directorul firmei de salubrizare din Iași, Cătălin Neculau.

Cine conduce clasamentul reciclării în Europa și cât de mare este diferența

Olanda domină detașat topul, cu o rată de reciclare de peste 30%, un nivel greu de atins pentru multe state europene. Belgia și Italia urmează în clasament, fiecare depășind pragul de 20%. Aceste cifre arată o infrastructură bine pusă la punct și o cultură solidă a reutilizării.

La polul opus, media europeană abia trece de 12%, semn că majoritatea țărilor încă au mult de recuperat. Diferențele sunt mari și conturează clar cine a înțeles deja cât de valoroase sunt resursele refolosite.