22 decembrie 1989 a marcat prăbușirea regimului Ceaușescu, după o săptămână de proteste reprimate violent. Fuga dictatorului cu elicopterul a deschis drumul schimbării politice și a sfârșit oficial dictatura comunistă din România.
În dimineața zilei de 22 decembrie 1989, lucrătorii din marile uzine bucureștene, precum „Grivița Roșie”, „Vulcan”, „23 August”, „Pipera” și altele, au pornit într-un marș către centrul Capitalei, marcând începutul sfârșitului pentru regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu. Zecile de mii de muncitori au fost întâmpinați de baraje formate din forțele de miliție, securitate și armată, dar presiunea enormă exercitată de manifestanți a fost atât de mare încât dispozitivul militar nu a ripostat. Atmosfera era tensionată, iar determinarea protestatarilor era vizibilă pe fețele lor, știind că participă la un moment istoric.
În jurul orei 10:00, în cadrul unei ședințe tensionate a Comitetului Politic Executiv (CPEx), Nicolae Ceaușescu a anunțat sinuciderea generalului Vasile Milea, pe care l-a calificat drept trădător. Acest anunț a avut un impact major, contribuind la dezintegrarea moralului forțelor de ordine. La scurt timp după aceasta, la ora 10:59, postul național de radio a anunțat instituirea stării de necesitate pe întreg teritoriul României prin decret prezidențial. În ciuda acestor măsuri, armata a ales să fraternizeze cu manifestanții, iar generalul Victor Atanasie Stănculescu a ordonat retragerea trupelor în cazărmi, o mișcare care a fost întâmpinată cu urale și scandări de „Armata e cu noi!”
La ora 12:06, Nicolae și Elena Ceaușescu au părăsit sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român (PCR) cu un elicopter, alături de câțiva apropiați. Elicopterul a făcut o scurtă escală la reședința prezidențială de la Snagov, după care, doar cu soții Ceaușescu și gărzile lor de corp, a decolat spre un câmp de lângă Titu. De acolo, au fost transportați cu o mașină în apropiere de Târgoviște, unde, în jurul orei 15:30, au fost arestați și ulterior transferați la Unitatea Militară 01417.
Între orele 14:15 și 16:00, unități ale armatei au fost trimise să asigure paza unor obiective strategice din București, cum ar fi Televiziunea Română, Casa Scânteii, sediul Comitetului Central, Banca Națională și altele. Militarii purtau brasarde tricolore, simbolizând sprijinul pentru revoluția în desfășurare. Această mișcare a fost esențială pentru stabilirea unui control temporar și prevenirea haosului total.
Seara zilei de 22 decembrie 1989 a marcat constituirea noului organism al puterii de stat, Frontul Salvării Naționale (FSN). Acesta a preluat controlul și a anunțat un amplu program de democratizare a țării, promițând alegeri libere, respectarea drepturilor omului, și integrarea în procesul de construire a unei Europe unite. Ion Iliescu, o figură centrală în FSN, a declarat: „Este momentul să construim o Românie liberă, în care demnitatea și drepturile omului să fie respectate.”
În aceeași noapte, au avut loc confruntări violente în București, cu focuri de armă și atacuri asupra unor obiective strategice. Zvoniști alarmiști au răspândit teama de existența unor „teroriști”, iar Televiziunea Română a fost atacată, emisia fiind temporar întreruptă.
Demonstrații și confruntări armate au avut loc în zilele de 21 și 22 decembrie 1989 și în celelalte orașe mari ale țării – Arad, Oradea, Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, Iași, Craiova.
La Timișoara, în 22 decembrie, populația orașului a fost pentru a șaptea zi în stradă. Spre seară, grupuri de diversioniști au declanșat atacuri asupra locațiilor strategice din oraș și asupra unităților militare. Și la Sibiu obiective strategice din oraș au fost atacate spre seară de grupuri de necunoscuți.
Aceste incidente au dus la un bilanț tragic de 1.104 morți și 3.321 răniți în timpul Revoluției din decembrie 1989.