Acasa » Politică » Grindeanu, după ce Gheorghiu l-a acuzat de ipocrizie pe tema companiilor de stat: „Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document”

Grindeanu, după ce Gheorghiu l-a acuzat de ipocrizie pe tema companiilor de stat: „Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document”

Traian Avarvarei

06 mai 2026, 21:14

Grindeanu, după ce Gheorghiu l-a acuzat de ipocrizie pe tema companiilor de stat: „Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document”

Sorin Grindeanu, președintele PSD. Sursa foto: Captură video - Sorin Grindeanu / Facebook

Cuprins

Grindeanu explică viziunea sa asupra documentului publicat de Gheorghiu
Ce acuzase Oana Gheorghiu

Oana Gheorghiu, vicepremierul demis, l-a acuzat de ipocrizie pe Sorin Grindeanu, liderul PSD, deoarece a atacat Guvernul Bolojan pe tema listării la bursă a unor companii de stat, deși el însuși, din funcția de ministru al Transporturilor, a avizat listarea la bursă a mai multor companii.

În replică, Grindeanu spune că lista invocată nu aprobă, ci respinge și că, oricum, el n-a făcut decât să aplice un jalon din PNRR introdus de vechea guvernare PNL-USR. Grindeanu a insistat că nu a avizat „vânzarea” niciunei companii și că „listare la bursă” nu înseamnă „vânzarea companiei”.

Grindeanu explică viziunea sa asupra documentului publicat de Gheorghiu

„Am citit cu atenție postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înțeleg indignarea, mai ales când nu citești prima pagină din document.

Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan.

Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl și citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine.

1. Doamna Gheorghiu confundă „propunere” cu „aprobare”.

Memorandumul conține trei liste distincte, nu una singură:

• Lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea (paginile 5–6). De aici a copiat doamna Gheorghiu lista ei roșie.

• Lista intermediară rezultată după ședințele de lucru – 6 companii (pagina 6).

• Lista finală propusă Guvernului spre aprobare (pagina 9, „Concluzii”) — trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România

TAROM nu este în lista finală.

Compania Națională Aeroporturi București nu este în lista finală.

Aeroportul Timișoara nu este în lista finală.

CEC Bank, Poșta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank — niciuna nu este în lista finală.

Sunt propuneri respinse.

Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor!

2. Nu am avizat „vânzarea” niciunei companii.

Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care:

• analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări,

• enumeră propunerile primite de la diverse instituții,

• filtrează acele propuneri și

• propune Guvernului o listă scurtă de trei companii.

Avizul meu privește documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB și a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind „avizate de mine”.

A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exercițiu de imaginație.

3. Memorandumul este mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu.

Pentru cei care chiar îl citesc, nu doar îl folosesc ca recuzită:

• Complexul Energetic Oltenia (pagina 8): listarea „se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare”. Adică nu acum.

• TAROM (pagina 7): „nu au fost impuse Statului român obligații cu privire la privatizarea companiei” prin decizia Comisiei Europene. Adică nu este obligatorie.

• CNCIR și Complexul Energetic Oltenia: se cere expres avizul CSAT și Hotărâre de Guvern separată — pentru că sunt societăți de interes strategic național, cu protecții suplimentare prevăzute de lege.

Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exercițiu de prudență administrativă, cu filtre succesive și salvgardări legale.

4. Ținta 443 nu este o invenție a mea. Este o obligație asumată de România.

⁠

Jalonul 443 din PNRR — „cel puțin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei și al transporturilor” — este:

• asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, negociat cu Comisia Europeană,

• recomandare a Comitetului de Guvernanță Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului),

• condiție pentru aderarea României la OCDE în 2026.

Eu nu am inventat această țintă.

Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini — cu trei companii, nu cu douăzeci!

A susține că „Grindeanu voia să vândă țara” pentru că am avizat implementarea unei obligații PNRR este o acuzație care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat și semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută.

5. „Listare la bursă” nu înseamnă „vânzarea companiei”.

Memorandumul descrie clar mecanismele avute în vedere:

• majorare de capital social prin aport privat — statul rămâne acționar majoritar,

• pachete minoritare (de exemplu, 20% la Carpatica Feroviar),

• în cazul Fondului Proprietatea — vânzarea participațiilor deja deținute de Fond, nu de stat direct.

6. Și, în final, o problemă cronologică pe care doamna Gheorghiu pare să o fi ratat, dar care este cea mai importantă.

Memorandumul a fost inițiat de către Mihnea Claudiu Drumea-PNL.

În concluzie: Iei un document real, îl scoți din context, citezi lista pe care o respinge ca și cum ar fi lista pe care o aprobă, ignori concluziile, ignori cronologia, adaugi steaguri roșii în Facebook și aștepți reacțiile”, a scris Sorin Grindeanu, pe Facebook.

Ce acuzase Oana Gheorghiu

Într-o intervenție pentru B1 TV, Oana Gheorghiu l-a acuzat de ipocrizie pe Sorin Grindeanu deoarece a dărâmat Guvernul Bolojan prin moțiune de cenzură sub pretextul că Guvernul vrea să vândă companiile de stat prin listarea la bursă, deși el însuși, din funcția de ministru al Transporturilor, a avizat listarea la bursă a mai multor companii.

„Este un document care poartă, culmea, avizul domnului Grindeanu, care la acel moment era ministrul Transporturilor, și în care sunt înșiruite mai multe companii care sunt propuse spre listare, așa cum puteți vedea.

Am publicat întregul document ca să fie clar pentru toată lumea și ca să vedeți ipocrizia la care s-a ajuns și minciuna care a fost folosită pentru a distruge România. (…)

Eu nu am știut nimic despre ce s-a întâmplat în guvernele precedente, n-am avut nicio informație, am luat-o de la capăt cu analiza și, după cum știți, mai mult de atât, s-a spus că eu voiam să vând țara și că ei nu au știut nimic despre aceste discuții, în condițiile în care ei înșiși le făcuseră. Și, să ne înțelegem, acest document este unul bun.

Ce-a făcut domnul Grindeanu atunci și guvernul de atunci a făcut ceva bine. N-a dus până la capăt, n-a terminat lucrul ăsta. Asta este rău. Asta este răul care s-a produs și care ne face să riscăm să pierdem bani din PNRR. Dar m-au lăsat și pur și simplu. Vă dați seama că este o bătaie de joc, m-au lăsat să muncesc, să o iau de la capăt, să fac niște analize, ca să pună într-o moțiune de cenzură”, a declarat Oana Gheorghiu, pentru B1 TV.

Cu puțin timp înainte, vicepremierul demis publicase documentul în cauză pe Facebook:

„Anul trecut, domnul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a următoarelor companii de stat:

TAROM