Noi reguli în maternități și drepturi extinse pentru femeile însărcinate. Ce urmărește noul proiect de lege depus în Parlament

O nouă inițiativă legislativă deschide una dintre cele mai sensibile discuții din sistemul medical românesc: modul în care femeile însărcinate sunt tratate în timpul internării, travaliului și nașterii. Proiectul depus în Parlament propune schimbări clare, cu impact direct asupra maternităților, de la dreptul la intimitate până la posibilitatea de a avea alături o persoană de sprijin.

De ce a apărut acest proiect și ce schimbări urmărește

Inițiativa legislativă completează Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului și introduce garanții explicite pentru femeile însărcinate pe toată durata internării. Proiectul îi aparține senatoarei Ruxandra Cibu Deaconu și se află, în această etapă, în dezbaterea Senatului, prima cameră sesizată.

Potrivit inițiatoarei, proiectul a pornit după mai multe discuții cu paciente care au trecut prin experiențe dificile în timpul nașterii, dar și după consultări cu specialiști din domeniul medical.

„În urma numeroaselor discuţii pe care le-am avut cu femei din România care au trecut prin experienţe traumatizante în timpul naşterii şi la finalul dezbaterii la care au participat medici şi paciente, am ajuns la concluzia fermă că există nevoia unei protecţii sporite a femeilor însărcinate înainte şi în timpul naşterii, pentru a le fi asigurată demnitatea, intimitatea şi viaţa privată pe toată perioada internării”, a declarat Ruxandra Cibu Deaconu.

Ce drepturi noi ar putea avea femeile în sala de nașteri

Una dintre cele mai importante modificări propuse vizează introducerea explicită a dreptului la demnitate, intimitate și viață privată. Aceste garanții ar urma să fie aplicate pe întreaga perioadă a sarcinii, în timpul travaliului, în momentul nașterii și până la externare, relatează Capital.

În paralel, proiectul stabilește clar și dreptul pacientei de a fi însoțită de o persoană aleasă de ea. Prezența însoțitorului ar putea fi permisă în timpul travaliului, în sala de nașteri și inclusiv în timpul transferului între secții, cu respectarea normelor medicale, de igienă și siguranță.

„Este timpul să eliminăm din maternităţi toate practicile considerate nedemne pentru femei, în secolul în care trăim. Din păcate, România se numără printre ultimele ţări europene care nu garantează explicit drepturile femeilor pe perioada naşterii. Este trist, dar odată cu adoptarea acestui proiect de lege vom pune viaţa şi demnitatea viitoarelor mame pe primul loc”, a afirmat inițiatoarea proiectului.

Ce obligații noi ar putea avea spitalele din România

Unitățile sanitare ar urma să primească obligații legale clare privind protejarea intimității pacientelor. Printre măsurile luate în calcul apar separarea adecvată a femeilor internate, reducerea expunerii în spațiile comune și adaptarea infrastructurii deja existente.

Documentul explică și una dintre problemele care apar astăzi în multe maternități din țară: „absenţa unui cadru normativ explicit generează, în practică, o situaţie paradoxală: unităţi sanitare cu profil matern pot impune, prin regulamente interne, restricţii absolute privind prezenţa însoţitorului şi pot desfăşura travaliul în saloane comune, fără separare auditivă sau vizuală adecvată, fără ca aceste practici să fie supuse unui test de proporţionalitate faţă de drepturile fundamentale ale pacientei”.

Proiectul mai subliniază că lipsa resurselor sau organizarea internă a unui spital nu pot justifica automat limitarea acestor drepturi, exceptând situațiile justificate medical sau epidemiologic.

Cum ar putea influența legea sistemul medical și experiența nașterii

Inițiatoarea proiectului susține că modificările propuse ar putea produce efecte care depășesc zona strict juridică și administrativă. Miza este creșterea încrederii femeilor în sistemul medical, reducerea experiențelor traumatizante și apropierea practicilor din România de standardele aplicate deja în multe state europene.

„Aceste completări ale Legii drepturilor pacienţilor sunt în măsură să crească încrederea în sistemul medical în rândul femeilor care doresc să devină mame, să contribuie la creşterea natalităţii în România şi să reducă simţitor numărul cazurilor de naşteri care au produs traume semnificative mamelor, uneori cu efecte grave pentru toată viaţa”, a subliniat Ruxandra Cibu Deaconu.

„Aceste condiţii includ, după caz, asigurarea unor măsuri adecvate de protecţie a intimităţii, prin soluţii organizatorice şi/sau tehnice corespunzătoare. Lipsa resurselor materiale sau modul de organizare a unităţi sanitare nu pot constitui, în sine, un motiv pentru restrângerea acestui drept, în lipsa unor motive obiective, justificate medical sau epidemiologic”, se arată în document.