Greșeală în raportul din ancheta privind nivelul radiațiilor de la Muzeul de Geologie. Tolo.ro: O eroare de redactare a împins la comparații exagerate. Ne cerem scuze. Muzeul, închis temporar

Jurnalistul Cătălin Tolontan, alături de echipa sa de la Gazeta Sporturilor, a publicat marți o anchetă potrivit căreia la doi paşi de Guvern, în curtea Muzeului de Geologie, nivelul radiaţiilor atinge, de peste 100 de ori nivelul zonei interzise de la Cernobîl. (Detalii AICI)

La scurt timp după aceste dezvăluiri, mai multe voci au atras atenția asupra faptului că în documentul prezentat s-a strecurat o eroare și că nivelul radiațiilor nu este unul atât de ridicat precum s-a spus.

De altfel, eroarea a fost recunoscută de Cătălin Tolontan care a precizat însă că nivelul radiațiilor rămâne unul mare, iar acestă greșealănu schimbă cu nimic sensul investigației.

Unul dintre cei care au semnalat eroarea din cadrul raportului este blogger-ul Radu Dumitru.

”Ancheta lui Tolontan spune că în pivnița muzeului se măsoară o doză de 21.680 microsievert/oră, în timp ce doza normală ar fi de 0,124 microsievert/oră. Citează, în acest sens, un raport înaintat ministerului după niște măsurători făcute în mai 2016.

Neînțelegerea vine din faptul că cei ce-au elaborat acel raport n-au fost capabili să separe corect cifrele prin puncte și virgulă, ca-n limba română, adică virgula să separe zecimalele de unitățile întregi, iar punctul să fie folosit pentru a separa vizual grupurile de trei cifre. Cei care au elaborat acel raport aveau Word-ul sau Excel-ul setat pe limba engleză, unde situația stă invers, așa că acum puteți citi zeci de știri despre “radiație mai mare decât la Cernobîl” și “bomba nucleară din centrul orașului”.

Altfel spus, este vorba de 21,68 microsievert/oră, douăzeci și unu virgulă șaizeci și opt, nu de 21.680, adică douăzeci și unu de mii, șase sute optzeci de microsievert/oră”, a scris acesta pe blogul personal.

Cu alte cuvinte, explică Dumitru, ”radiația măsurată la muzeu este de o mie de ori mai mică decât ce-a interpretat Tolontan citind acel raport. (…) Acum, nu mă înțelegeți greșit, o doză de 21,68 microsievert/oră este mare”.

”Doza ambientală uzuală pentru populație este de 1-2 mSv/an, așa că stând lângă acel mamut depozitat sub o prelată în curte te iradiezi mult peste medie, dar nu semnificativ. Nu stă nimeni un an întreg lângă mamut, în fond, iar copiii care se joacă pe acolo petrec cel mult câteva minute în preajma sa. Ca idee, o radiografie pulmonară îți dă o doză de 50 de ori mai mare decât acele fosile. Alte fosile sunt expuse în muzeu, dar raportul precizează că sunt depozitate în lăzi în sălile 26 și 29, dar, citind corect cifrele, dozele sunt mai mici decât cele de afară, sub 0,002 mSv/oră. Aici poate ar trebui un avertisment pus pentru femei gravide și copii mici sau, mai simplu, acea ladă trebuie dusă în pivniță. În pivnița muzeului, unde sunt depozitate diverse roci sau materiale radioactive, valorile ating acel maxim de 21,68 mSv/oră; pivnița este în curte, într-un beci cu ușă metalică. În fața ușii, doza nu este peste media ambientală”, mai scrie blogger-ul care precizează că un aspect care ar trebui acnhetat în continuare este problema angajaților care au fost diagnosticați cu boli foarte grave.

De asemenea, acesta subliniază că Poliția ar trebui să se sesizeze pentru că materialele radioactive nu au fost depozitate în condiții corespunzătoare.

Și Cetin Ametcea a publicat pe site-ul personal un articol în care prezintă explicațiile unui specialist care a remarcat aceeași eroare.

„Deși se pare că articolul pornește de la documentație reală, s-au manipulat caracterele pentru scriere zecimală, alternând între virgulă și punct în așa fel încât o valoare de 21.6 microsievert/ora a fost răstălmăcită până a devenit catastrofică, adică 21600 microsievert/oră. La o astfel de valoare de radiație ionizantă, moartea devine o posibilitate, aproape certitudine chiar și în cazul unei expuneri accidentale de durată relativ scurtă. Restul articolului se bazează pe această răstălmăcire, și induce populația în eroare. Vă rog să mediatizați această informație, dacă vă este cu putință? (…) Menționez că sunt fizician, și deși nu sunt expert în domeniul fizicii nucleare, o valoare atât de mare, ȘI LETALĂ, mi-a atras atenția și curiozitatea instantaneu”, se arată în articolul citat.

Între timp, Cătălin Tolontan a transmis, pe Tolo.ro, că publicația sa a preluat eroarea din raportul specialiștilor, pentru care își prezintă scuze.

Totuși, conducerea muzeului a decis închiderea temporară a instituției.

”Ziarul a preluat o eroare din raportul oficial. Ne cerem scuze! Dar alerta din raport și sensul articolului rămîn neschimbate: radiațiile sunt foarte mari și conducerea a ascuns acest lucru

În aceeași frază:

Doza ambientală de radiație de la ușa depozitului apare scrisă cu virgulă: ”0,124 microSv/h”.

În timp ce doza ambientală de radiație din interiorul depozitului apare cu punct: ”între 4.000 – 21.680 microSv/h”.

Am preluat această eroare și ne cerem scuze!

De fapt, dacă acceptăm notația cu punct în loc de virgulă drept separator, corect este 0.124 radiație normală, iar 4.000 înseamnă, de fapt, 4.
21.680 este 21”, se arată într-un articol postat pe Tolo.ro.

”Nu contează că am fost induși în eroare, ne asumăm că am greșit și rectificăm. Nu contează nici că am lucrat cu un raport pe care autoritățile l-au dorit secret și că abia azi am avut acces la comentariile oficiale ale Institutului Geologic Român care recunoaște și radiațiile foarte mari și propria eroare din raport.

Eroarea nu modifică însă cu nimic concluzia raportului și sensul investigației jurnalistice: conducerea Institutului și a Muzeului de Geologie a ascuns cu bună știință existența unei radiații mult mărite, periculoase pentru sănătatea angajaților și a vizitatorilor!

Dovadă că azi au închis muzeul până când vor lua măsurile pentru a proteja viața oamenilor. Se pregătesc să facă investiții și să ia decizii care nu i-au interesat, potrivit declarației directorului Rodica Tița, ”în ultimii 25 de ani”.

Regretăm propria eroare și comparațiile exagerate bazate pe cifra pe care am preluat-o din raport, dar situația e și o demonstrație că riscul greșelii merită asumat de jurnaliști dacă, după 25 de ani în care pericolul asupra sănătății oamenilor a fost neglijat, în sfârșit se iau măsuri!”, mai precizeză Cătălin Tolontan.