Cum va fi ÎNMORMÂNTAT Regele Mihai? Statul român NU este pregătit pentru DECESUL fostului suveran

Starea de sănătate foarte șubredă a Regelui Mihai din cauza afecțiunilor și vârstei înainte a fostului suveran scoate la iveală un vid legislativ ce poate provoca un haos în România în eventualitatea în care nu este rezolvat până la decesul monarhului.

România nu are nici până în prezent, la aproape 28 de ani de la căderea comunismului, o lege a funeraliilor naționale, arată Bogdan Tiberiu Iacob într-un articol postat pe inpolitcs.ro. Astfel, la decesul Regelui nu se știe exact procedurile prin care se va organiza ceremonia de înmormântare și toate acțiunile ce trebuie să aibă loc în contextul acestui eveniment.

"Însăși aducerea trupului neînsuflețit în țară reclamă prezența anumitor oficiali în Elveția și pînă la sosirea în țară, ceremonii la aeroport, apoi se pune problema depunerii trupului fostului suveran undeva, în București, pentru un ultim omagiu, transportul la Curtea de Argeș, onoruri militare, salve de pușcă și de tun, prezența unor figuri înalte ale statului în diverse momente etc.", atrage atenția jurnalistul.

Acesta atrage atenția că în contextul lipsei unei reglementări precise stabilite de rege, la finalul ceremoniilor ar putea apărea controverse în societate privind organizarea acestora, unii putând să le perceapă prea modeste, iar alții prea exagerate.

Astfel de dispute au stat la baza și fricii autorităților române de a decreta doliu național la moartea unor personaje extrem de importante precum Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Eugen Ionescu, George Palade sau Emil Cioran. Doliu național a fost decretat, timp de o zi, doar după trecerea în neființă a Patriarhului Teoctist și a Reginei Ana.

"Ori, poate, se mizează pe repetarea tristei experiențe din 1999, cînd minerii lui Cozma amenințau să arunce în aer România, iar guvernul s-a trezit că nu poate decreta starea de urgență, pentru că lipsea o lege care să o reglementeze. A fost nevoie să se repare neajunsul printr-o ordonanță de urgență dată noaptea și făcută în mare pripă.

Poate nu ar strica, măcar acum, în al 12-lea ceas, ca parlamentul și guvernul să înțeleagă că e mai bine să se mobilizeze acum pentru o lege necesară, decît să o facă iar în criză de timp ori, mai rău, să încerce să improvizeze după ureche în absența ei", concluzionează Bogdan Tiberiu Iacob.

În acest context, redăm și un fragment din relatarea Casei Regaledespre înmormântarea în 1914 a lui Carol I.

”La moartea Regelui Carol I, la 11 octombrie 1914, la Castelul Peles, funeraliile nationale se desfasoara cu deosebit fast, cu un protocol strict. Corpul neinsufletit al Regelui este adus de la Sinaia, cu trenul, pana la Gara de Nord si depus la Palatu Regal in Sala Tronului unde ramane pentru cateva zile. Plecarea din Sinaia, sosirea si plecarea din Bucuresti, cat si inmormantarea sunt anuntate de 101 salve de tun si bataile clopotelor tuturor bisericilor din tara. Serviciul religios cuprinde urmatoarele momente importante : prohod si priveghi la Manastirea Sinaia, slujba catolica oficiata in sala tronului (de catre arhiepiscopul catolic din Bucuresti), slujba ortodoxa la inchiderea sicriului, slujba de ingropaciune oficiata la manastirea Curtii de Arges de catre Mitropoliti. Cortegiul funerar urmeaza sicriul Regelui infasurat in drapelul Romaniei si depus pe un afet de tun. La un moment dat este lasat sa mearga liber, in spatele sicriului, calul suveranului. Cortegiul urmeaza o ordine stricta: «clerul ortodox, noul Rege si Principele Mostenitor, noua regina si familia regala, membrii guvernului, presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, purtand pe perne coroana si spada defunctului, presedintii Curtii de Casatie si Justitie, de Apel si de Conturi, delegatii ale Primariei Capitalei si primarii din tara, reprezentanti ai Colegiilor liceale si universitatilor, delegati ai Academiei si institutiilor si societatilor stiintifice, ofiteri superiori din toate armele si corpurile de armata». Militarii insirati de-a lungul itinerariului cortegiului dau onorul si anunta prin salve trecerea sicriului. La momentul ingroparii asista numai Primul Ministru, Ministrul de Justitie, Maresalul Curtii si administratorul Domeniilor Regale”.