CELE MAI TARI BANCURI CU ARDELENI: Coșărci

– Bună ziua, bade !
– No, zua bună, domnule dragă.
– Cum merge, cum merge?
– No, cum să, binie mère… Ni, mintenaș să fac cirèșilie… și vișinilie
– A, da, sigur, se coc caisele. Și ce faceți cu ele ?
– N-apăi, ce să facem, le culèjem, le puniem în coșărci, mèrem cu ele la târg, le vindiem, vinim acasă, numărăm banii, îi împărțâm, îi
puniem binie și nie fucem!
– Bravo, bravo! Și pe urmă?
– Ș-apăi, s-or face caisale… Ș-apăi le culèjem, le
puniem în coșărci, mèrem cu ele la târg, le vindiem, vinim acasă,
numărăm banii, îi împărțâm, îi puniem binie și nie fucem !
– Ce frumos ! Și altceva ?
– S-apăi, să fac pruniele…! Èlea bèstrițe, mai întâi! Ș-apăi le
culèjem, le-mpărțâm, care die pálincă, care die majun, care die
vânzare, și p-èlea die vânzare le puniem în coșărci, mèrem cu ele la
târg, le vindiem, vinim acasă, numărăm banii, îi împărțâm, îi puniem binie și nie fucem !
– Minunat! Și?
– S-apăi, să fac nucilie… Ș-atunci…
– A, da, știu: culegeți nucile, le puneți în coșărci, mergeți cu ele
la târg, le vindeți, veniți acasă, numărați banii, îi împărțiți, îi
puneți bine și va f****i !
– No, no-no-no-no! Nu-i așè, domnule dragă, vez că nu știi? Apăi cân’ să fac nucilie, le culèjem, le puniem în coșărci, punem coșărcile-n pod, nie fucem tată iarnași numa’ la Paști le vindiem!