Momentul critic al mandatului lui Emil Constantinescu: Dacă rușii ripostau și totul se termina prost, aș fi fost considerat criminal și linșat

Decizia de a interzice survolarea teritoriului României de către avioane de luptă ruseşti, aflate în drum spre Kosovo, în anul 1999, a fost momentul critic al mandatului fostului preşedinte Emil Constantinescu.

Fostul preşedinte a povestit jurnaliştilor de la Gândul că, datorită acestei interdicţii, a fost evitat un conflict direct între armata americană şi cea rusă.

„Decizia cea mai riscantă pe care am luat-o, ca președinte, a fost aceea de a întrerupe survolul teritoriului românesc de către avioane rusești. Astăzi se acceptă – apare inclusiv în memorile lui Madeleine Albright -, că am evitat astfel cea mai gravă confruntare pe teren, între americani și ruși, la Priștina în Kosovo. Ea nu s-a produs datorită acestui fapt”, a declarat fostul președinte.

Emil Constantinescu a admis că dacă rușii ripostau deciziei sale și dacă deznodământul ar fi fost altul, el ar fi ajuns să fie considerat un „criminal” sau chiar să fie „linșat”.

„Vă amintesc că, doar cu două săptămâni înainte, căzuse o rachetă americană pe un bloc, din fericire nelocuit, de la marginea Sofiei. (…) Al doilea avion era în Ucraina în drum spre noi. Primul ar fi putut să ne ironizeze, să nu ne ia în seamă, să treacă peste ordin. Ar fi putut să nu respecte nimic ori să facă să cadă, din greşeală, o bombă. Sau să considere că are de-a face cu o agresiune, şi să doboare unul din avioanele noastre. În acea situaţie aş fi fost de neuitat în istoria României – eram considerat criminal sau linşat”, a explicat Emil Constantinescu.

Fostul președinte spune că a ținut cont în luarea unei decizii și de argumentele istorice, insistand asupra relațiilor tensionate dintre cele două state de-a lungul istoriei lor.

„Am ţinut cont în luarea acestei decizii nu numai de România actuală, ci de întreaga istorie a neamului românesc, în care ruşii au trecut prin ţară când au vrut, pe unde au vrut şi au stat cât au vrut. A fost prima dată când li s-a spus „nu” şi au respectat decizia. Mai târziu, în faţa întregii prese, primul-ministru al Rusiei, Stepaşin – fost şef al KGB -, a venit în biroul meu şi şi-a cerut scuze.”, a mai spus Constantinescu.