ANALIZĂ B1.ro / Cum vrea PSD să exploateze tragedia de la Caracal pentru a spăla imaginea publică grav afectată de atacul dat la justiţie în epoca Liviu Dragnea

România a fost îndoliată în acest final de iulie de o nouă tragedie care a ridicat serioase semne de întrebare dacă noi, românii, avem vreun sprijin în această ţară sau suntem complet lăsaţi în voia sorţii. După tragedia din Munţii Apuseni, după elicopterul picat în Lacul Siutghiol, după drama de la Colectiv care a marcat o ţară, acum a venit rândul a două tinere să moară în cele mai groaznice condiţii fără ca statul român să facă ceva pentru a încerca să le salveze.

Mai precis, Alexandra Mâceşeanu, fata de 15 ani dispărută în Caracal a reuşit, printr-un efort supraomenesc, să fure un telefon din casa răpitorului şi să sune la 112 în dimineaţa zilei de joi în jurul orei 11.00. Oficialii Poliţiei Române susţin că specialiştii STS n-au reuşit să identifice cu o precizie rezonabilă locul din care a fost făcut apelul telefonic şi că au fost trimişi în trei locaţii greşite, fiind nevoiţi să obţină mandate de percheziţii pentru toate cele adrese şi pierzând astfel timp vital. STS a răspuns acuzaţiilor, afirmând că e datoria companiei de telefonie mobilă să identifice locația. Echipajele au reușit să ajungă la imobilul în care era victima abia după 19 ore. Cu alte cuvinte, polițiștii s-au învârtit pe străzi în Caracal, în timp ce fata era ucisă. Mai mult, aceştia nu au intervenit în casa suspectului pentru halucinant motiv că nu era ora 6 de la care avea voie să facă percheziţii.

În umbra acestei tragedii a venit rândul politicienilorsă iasă public pentru a arăta, ca de fiecare dată, căt de mult suferă ei şi cum vor să reformeze sistemul iar şi iar. Au căzut şi câteva capete: şeful Poliţiei Române, prefectul şi subprefectul de Olt sau comandatul Poliţiei Caracal. Dar cu toate acestea, pentru părinţi şi apropiaţi e mult prea târziu şi nu mai schimbă nimic.

Înăspirea pedepselor pentru crimă, viol şi pedofilie

Dacă vorbim despre politicienii care au ieşit la rampă imediat, trebuie să aruncăm o privire atentă asupra jocului de imagine făcut de la vârful PSD. Pentru aceştia, această tragedie este momentul şi ideal pentru a spăla imaginea extrem de şifonată după atacul dat la adresa justiţiei în epoca Dragnea.

De altfel, din PSD-ul care micşora pedepsele cu închisoare pentru diferite infracţiuni, acum avem un partid în care Viorica Dăncilă anunţă un referendum pentru înăsprirea drastică a pedepselor pentru crimă, viol și pedofilie.

„Analizez posibilitatea convocării unui referendum de consultare a românilor pentru înăsprirea drastică a pedepselor pentru crimă, viol, pedofilie”, a anunţat Viorica Dăncilă, într-o declaraţie susţinută, sâmbătă, la Palatul Victoria.

Doar că această măsură este una complet ineficientă. În primul rând pentru că, în acest moment, Codul Penal prevede deja detenţiunea pe viaţă pentru fapte agravante. Închisoare pe viaţă este reglementată de art. 56 din Noul Cod Penal fiind pedeapsa cea mai severă. Ea este privativă de libertate, cu caracter perpetuu, permanent şi a fost introdusă pentru prima dată prin Decretul-lege nr. 6/1990, înlocuind pedeapsa cu moartea.

Pedeapsa detenţiunii pe viaţă este stabilită pentru:

– omorul calificat (art. 189 C. pen.);
– infracţiunile de genocid şi contra umanităţii (art. 438-439 C. pen.);
– infracţiunile de război contra persoanelor (art. 440 C. pen.);
– trădarea prin ajutarea inamicului (art. 396 C. pen.);
– înalta trădare (art. 398 C. pen.);
– atentatul care pune în pericol securitatea naţională (art. 401 C. pen.);
– atentatul contra unei colectivităţi (art. 402 C. pen.);
– infracţiunilor contra persoanelor care se bucură de protecţie internaţională (art. 408 C. pen.);
– capitularea (art. 421 C. pen.);
– părăsirea câmpului de luptă (art. 422 C. pen.).

O situaţie specială de aplicare a detenţiunii pe viaţă este cea prevăzută de art. 39 alin. (2) C. pen. privind sancţionarea concursului de infracţiuni: atunci când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoarea, dacă prin adăugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea stabilite s-ar depăşi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puţin una dintre infracţiunile concurente pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detenţiunii pe viaţă.

Referendumul, o măsură ineficientă şi costisitoare

În plus, referendumul este doar o metodă extrem de costisitoare şi care tergiversează până la finalul anului luarea unei decizii. Modificarea legii în sensul înăspririi pedepselor putea fi făcută foarte uşor prin convocarea Parlamentului într-o şedinţă extraordinară. În acest fel, PSD putea trece proiectul de lege în circa o săptămână de Senat şi Camera Deputaţilor şi îl puneau pe masa preşedintelui Iohannis direct pentru promulgare, fiind greu de crezut în emoţia momentului că ar fi primit vreun refuz.

Dacă este să ne uităm la ultimele două referendumuri, aflăm că cel din 2018, privind familia tradiţională, a consumat 163,7 milioane de lei din bani publici (aproape 35 milioane de euro). Cât priveşte referendumul privind justiţia din 26 mai, pentru acesta s-au cheltuit aproximativ România va cheltui 252 milioane de lei (circa 53 milioane de euro).

Mai mult, PSD a cricitat în termeni duri faptul că preşedintele Klaus Iohannis a convocat un referendum în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare, deci este de crezut că Viorica Dăncilă dacă va merge mai departe cu acest demers nu va pune consultarea populară în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale. Astfel, ajungem la riscul să dăm şi banii şi să nu facem nici cvorum de prezenţă necesar pentru aprobare, prin urmare să îngropăm un subiect în sume uriaşe de bani publici ce pot fi folosiţi pentru alte obiective importante, poate chiar ajutarea victimelor agresiunilor fizice sau sexuale.

STS, o miză politică cu bătaie lungă

Tot acest eveniment i-a oferit şansa lui Gabriel Leş, ministrul Apărării, să propune ca Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) să treacă în subordinea MApN, susţinând că este unica soluție pentru reformarea acestei structuri. Acesta a arguentat că șiinstituția pe care o conduce dispune și de infrastructură, dar și de resursa umană specializată de a „aduce în parametrii optimi” sistemul de urgență 112.

STS reprezintă o miză importantă pentru PSD deoarece infrastructura serviciului este folosită în alegeri. De altfel, numeroase voci apropiate PSD au ieşit după europarlamentare pentru a acuza softul STS că ar fi în spatele „unei fraude electorale” care a dus voturi către PNL sau USR-PLUS.

De altfel, după ce PSD a înfiinţat o comisie de anchetă pentru a cerceta fraude la alegerile pe are tot ei le-au organizat, Dan Barna susţinea că „dincolo de faptul că e caraghios, ridicol şi subiect de glume, ar putea să existe o intenţie sau un scop, ancheta ar putea duce spre sistemul electronic, posibil spre STS”.

„PSD a înţeles că în momentul în care se foloseşte votul electronic, numărare electronică, cu chei de verificare e mult mai greu să te mai înţelegi cu doi primari de-ai tăi dintr-un colț de judeţ care să-ţi mai completeze puţin cifrele, pentru că totul e electronic, lucrurile sunt mult mai verificabile”, arăta Dan Barna.

Forţarea promulgării legii care sporeşte puterile poliţiştilor

Legea care sporeşte puterea poliţiştilor, proiectul făcut de Carmen Dan şi Florin Iordache, este o altă miză acum pentru PSD. Aceştia vor forţa acum promulgarea prevederilor controversate susţinând că acestea le-ar fi dat poliţiştilor puteri să intervină în situaţii asemănătoare.

„Nu pot să mă întreb ce gândesc acum politicienii din Opoziție și Președintele Johannis care, de 7 luni, blochează legea pentru intarirea autorității polițiștilor atacand-o la Curtea Constituțională! Nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva soarta Alexandrei ar fi fost alta dacă polițiștii ar fi putut interveni conform acestei noi legi! Sunt șocat, sunt îngrozit, sunt revoltat de ceea ce s-a întâmplat în județul Olt și cer tuturor autorităților, tuturor instituțiilor competente să se asigure că așa ceva nu se va mai întâmpla vreodată nicăieri în România! Dumnezeu să te aibă în pază Alexandra și să dea odihnă sufletului tău curat!”, a profitat repede baronul de Vrancea Marian Oprişan, după tragedie, pentru a lansa un atac.

Prin modificările de lege se numără o prevedere controversată care le permite polițiștilor legitimarea și chiar ducerea la secție a românilor care participă la proteste care nu au aprobare. Nu este exclusă nici folosirea forței fizice pentru asta.

Acum, pe fond emoţional, PSD, cel mai probabil, va prelua din nou această temă şi va forţa trecerea legii trecând şi prevederile controversate prin argumentul că poliţiştii trebuie să aibă puteri sporite pentru a putea interveni.

Această tragedie vine şi cu mai puţin de 4 luni înainte de alegerile prezidenţiale în care PSD nu este văzut nici măcar cu şanse de a intra în turul doi, iar tema siguranţei cetăţenilor va fi cu siguranţa exploată la maximum de politicieni pentru a atrage un câştig electoral.

Dar, în urma acestor jocuri politice va rămâne o nouă dramă pentru un popor obişnuit deja cu prea multe tragedii şi nicio schimbare reală.