Reacţii foarte ostile din partea Uniunii Europene şi a Irlandei la propunerea de Brexit a lui Boris Johnson. Între timp, acesta dă ultimatumuri

Propunerea de Brexit lui Boris Johnson nu face altceva decât să reimpacheteze ideile proaste deja vehiculate în trecut, a declarat Guy Verhofstadt, coordonatorul pentru Brexit al Parlamentului European, citt de Daily Mail.

„Ar fi aproape imposibil să se obţină aprobare pentru un astfel de plan (în Parlamentul European – n.r.)„, a adăugat Guy Verhofstadt.

În acelaşi timp, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a apreciat că există „progrese pozitive”, însă că unele idei sunt „problematice”. Iar Michel Barnier, negociatorul-şef pentru Brexit al Comisiei, a precizat că un astfel de acord ar împiedica Uniunea Europeană să menţine Piaţa Unică după Brexit.

Însă şi Irlanda s-a arătat foarte deranjată de propunerea lui Boris Johnson, mai ales că Irlanda ar fi printre cele mai afectate state-membre.

Potrivit premierului irlandez, Leo Varadkar, este „greu de reconciliat” ideea că Irlanda de Nord (teritoriu britanic) şi Republica Irlandeză (stat-membru UE) s-ar afla în jurisdicţii vamale complet diferită. Poziţia lui a fost întărata de cea a vicepremierului irlandez, Simon Coveney, care a precizat că dacă aceasta a fost oferta finală a Regatului Unit, atunci nu se va ajunge la niciun acord.

„Dacă aceasta este propunerea finală, atunci nu va fi niciun acord. Există o serie de probleme fundamentale în propunere. Existe elemente în propunere care, pur şi simplu, nu vor exista în niciun fel de acord”, a precizat vicepremierul irlandez, Simon Coveney.

Următoarele două zile sunt critice din cauza faptului că Boris Johnson a avertizat că ar putea abandona în totalitate negocierile cu Uniunea Europeană dacă aceasta nu este de acord să utilizeze acordul înaintat de el ca punct de pornire pentru alte negocieri.

În plus, el şi-a caracterizat proiectul drept „un compromis” şi a ameninţat că Regatul Unit pur şi simplu va ieşi din Uniune fără niciun acord. El nu poate nici ieşi din Uniune fără un acord întrucât ar fi ilegal, chiar parlamentul britanic interzicând acest lucru.

Foto: Coordonatorul pentru Brexit al Parlamentului European, Guy Verhofstadt (sursăfoto: Facebook / Guy Verhofstadt)

Ce prevedeproiectul de Brexit propus de GuvernulBoris Johnson

1. Rămânarea Irlandei de Nord în Piaţa Unică Europeană;
2. Scoaterea Irlandei de Nord din Uniunea Vamală la capătul unei perioade de tranziţie;
3. Reimpunerea controalelor vamalela graniţa dintre Irlanda Nord şi Republica Irlandeză;
4. 0 serie de proceduri menite să reglementeze sistemul de controale vamale dintre Irlanda Nord şi Republica Irlandeză.

Cea mai problematică prevedere este a treia, cea a„scoaterii Irlandei de Nord din uniunea vamală şi reimpunerea controalelor vamale”. Deşi, tehnic vorbind, o astfel de propunere nu ar încălca legislaţia europeană (din moment ce Regatul Unit nu ar mai fi parte din UE), ea ar încălca, în mod unilateral, Acordul de la Belfast.

În plus, soluţiile oferite de guvernul britanic pentru rezolvarea problemei graniței dintre cele două Irlandesunt contradictorii. Asta pentru că, pe de o parte, materialul prevede reducerea la minimum a controalelor vamale dintre Irlanda Nord şi Republica Irlanda. Dar pe de altă parte, acelaşi material prevede că, de fapt, nici măcar nu este nevoie de controale vamale.

Mai mult decât atât,Londra încearcă să negocieze cu Uniunea Europeană încălcarea unilaterală a unui tratat bilateral(Acordul de la Belfast)semnat tot de Londra cu unul dintre membrii Uniunii (în spețăIrlanda). Aceasta în sine este o situaţie fără precedent în relaţiile internaţionale.

Foto:Vicepremierul irlandez, Simon Coveney (sursă foto: Facebook /Simon Coveney)

De ce ar încălca propunerile luiBoris Johnsonprevederile Acordului de la Belfast

În momentul de față, statutul graniței dintre Irlande de Nord şi Republica Irlandeză este reglementat atât de legislaţia europeană, cât şi de „Acordul de la Belfast” (supranumit şi „Acordul din Vinerea Mare”). Amândouă prevăd eliminarea controalelor la graniţă.

În situaţia unuiBrexit, legislaţia europeană nu s-ar mai aplica, însă „Acordul de la Belfast” ar rămâne în vigoare întrucât a fost semnat doar în mod bilateral, între Marea Britanie și Republica Irlandeză.

Iar în situaţia în care acordul de Brexit ar arăta aşa cum a fost propus de Boris Johnson, atunci Regatul Unit ar reinstitui controalele la graniţa cu Republica Irlandeză, ceea ce ar însemna că Londra ar încălca unilateral Acordul de la Belfast.

Planul deBrexitpropus de guvernulBoris Johnsonpoate fi citit integralAICI.

Foto: Premierul britanic, Boris Johnson (sursă foto: hepta.ro)

Cronologia evoluțiilorimportante de anul acesta legate deBrexit

• 2 octombrie – Guvernul Boris Johnson înainteazăUniunii Europene o propunere de Brexit care, printre altele, ar duce la încălcarea „Acordului de la Belfast”;
• 24 septembrie– Instanţa Supremă britanicădeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului;
  18 septembrie– Parlamentul European adoptăo rezoluţie prin care susţine o nouă amânareaBrexitului;
• 18 septembrie– Scoţia anunțăun nou referendum pentru independențăîn cazul unuiBrexitfără acord;
• 11 Septembrie– Curtea de Apel din Scoţiadeclară ilegală motivareaîn baza căreia regina Elisabeta a II-a a fost de acord cu suspendarea parlamentului. Decizia a fostatacatăla Curtea Supremă;
• 9 septembrie–Camera Comunelorrespingeși a doua solicitare a premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate șiintră în vigoaresuspendarea parlamentului britanic;
• 9 septembrie– Regina Elisabeta a II-aa promulgatlegea care împiedică un Brexitfără acord
• 4 septembrie– Camera Comunelorrespingesolicitarea premieruluiBoris Johnsonde a fi organizate alegeri anticipate;
• 4 septembrie– Camera Comuneloraprobă o legecare împiedică ieșirea din Uniunea Europeană fără un acord;
• 3 septembrie–Boris Johnsonpierde majoritateaîn Camera Comunelor;
• 28 august–Boris Johnsoni-a cerut reginei Elisabeta a II-asă suspendeParlamentul, solicitare ce i-a fost acceptată;
• 18 august– GuvernulBoris Johnsona abrogatActul din 1972, prin care Marea Britanie a aderat la Uniunea Europeana
• 27 iulie–Boris Johnsondevine prim-ministrulMarii Britanii;
• 26 mai– „PartidulBrexit” (o formațiune anti-europeană) a câștigat alegerile europarlamentare din 2019;
• 24 mai– Theresa Mayîşi anunță demisiadin funcţia de prim-ministru al Marii Britanii;
• 10 aprilie– Uniunea EuropeanăamânăBrexitul până la data de 31 octombrie 2019;
• 5 aprilie-Theresa MaysolicităUniunii Europene o amânare aBrexitului până pe 30 iunie 2019;
• 3 aprilie– Parlamentul britanico obligăpe Theresa May să asigure unBrexit„ordonat” (adicăcu acord) sau să obţină o nouă amânareaBrexitului, în situaţia în care tot Parlamentul britanic va respinge şi următorul acord deBrexit;
• 1 aprilie– Parlamentul britanic dăvoturi indicativenegativecu privire la unreferendum pe acord, a unei prelungiri a perioadei de negocieri și a rămânerii în structurile comunitare;
• 29 martie– Parlamentul britanicrespinge, pentru a treia oara, acordul deBrexit;
• 21 martie– Uniunea Europeanărespingepropunerea Marii Britanii de amânare aBrexitului pana pe 30 iunie, stabilind ziua de 12 aprilie ca dată limită, cu posibilitatea extinderii perioadei pânăpe 22 mai în situația în care va exista un acord;
• 20 martie– Premierul Theresa Maysolicităo prelungire a perioadei deBrexitpână oe 30 iunie;
• 14 martie– Parlamentul britanicrespingeideea susţinerii unui al doilea referendum;
• 14 martie– Parlamentul britanicaprobăideea amânăriiBrexitului;
• 13 martie– Parlamentul britanicse pronunţăîmpotrivaunuiBrexitfără acord. Votul este, însă, doar consultativ;
• 12 martie– Parlamentul britanicrespingeşi al doilea acord deBrexit;
• 14 februarie– Parlamentul britanicrespingeprimul acord deBrexit.