CCR a declarat neconstituțional articolul din Codul de Procedură Penală referitor la modul în care anchetatorii obțin datele privind tranzacțiile financiare

Judecătorii Curții Constituționale au decis marți, cu unanimitate de voturi, că este neconstituțional articolul 146^1 din Codul de Procedură Penală referitor la obținerea de către anchetatori a datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane. CCR a luat hotărârea deoarece articolul în cauză nu permite contestarea legalităţii măsurii referitoare la obţinerea datelor.

CCR: Articolul 146^1 din Codul de Procedură Penală e neconstituțional

Marți, judecătorii Curții Constituționale au stabilit în unanimitate că este neconstituțional articolul 146^1 din Codul de Procedură Penală care face referire la obținerea de către anchetatori a datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane. Asta deoarece articolul respectiv nu permite contestarea legalităţii măsurii referitoare la obţinerea datelor.

Curtea Constituțională a fost sesizată în acest caz de către Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia ei este definitivă și general obligatorie.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în dispoziţiile art. 146^1 din Codul de procedură penală, care nu permite contestarea legalităţii măsurii referitoare la obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituţională”, a transmis CCR, într-un comunicat.

Ce prevede articolul 146^1 din Codul de Procedură Penală declarat neconstituțional:

„Obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare efectuate se poate dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea, cu privire la tranzacţiile financiare ale făptuitorului, suspectului, inculpatului sau ale oricărei persoane care este bănuită că realizează asemenea operaţiuni cu făptuitorul, suspectul sau inculpatul” în anumite condiții:

• există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni;
• măsura este necesară şi proporţională cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, date fiind particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor sau a probelor ce urmează a fi obţinute ori gravitatea infracţiunii
• probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau obţinerea lor ar presupune dificultăţi deosebite ce ar prejudicia ancheta ori există un pericol pentru siguranţa persoanelor sau a unor bunuri de valoare.

Articolul mai prevede că obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ce urmează a fi efectuate poate fi dispusă pe o durată de cel mult

30 de zile de către judecătorul de drepturi şi libertăţi. Mandatul prin care este autorizată obţinerea datelor poate fi prelungit, dar nu mai mult de 6 luni.

Curtea Constituțională, sesizată pe spețe importante

Ludovic Orban a anunțat luni că Guvernul va sesiza CCR cu privire la dublarea alocațiilor, motivul fiind că legea în cauză nu prevede sursele de finanțare. Premierul a declarat de mai multe ori, în ultima vreme, că pensiile și alocațiile vor fi majorate doar atât cât va permite economia.

La rândul său, PSD a depus la CCR o sesizare privind un posibil conflict constituțional între Parlament și Guvern pe tema prelungirii stării de alertă. Social-democrații acuză guvernanții liberali că doar au informat Parlamentul despre prelungirea acestei stări când, de fapt, trebuia ca proiectul să ajungă la vot.

Judecătorii constituționali vor trebui să se pronunțe și asupra sesizării depuse de Avocatul Poporului, Renate Weber, privind impozitarea pensiilor speciale, adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaților, în calitate de for decizional.