Cântăreaţă de muzică populară, în război cu Fiscul. Nu a putut să justifice aproape 400.000 de lei

O cântăreață de muzică populară a pierdut definitiv războiul cu Fiscul, după ce judecătorii de la Curtea de Apel Timișoara au decis menținerea de impunere emise de inspectorii fiscali.

Olguţa Berbec Novac a contestat în instanță decizia ANAF, după ce în urma unui control fiscal, artista nu a putut justifica venituri de aproape 380.000 de lei. Fiscul a obligat-o pe artistă la plata unei sume de aproape 61.000 de lei (impozit pe venit) şi aproximativ 29.000 de lei (accesorii). Nemulțumită, cântăreața de muzică populară a contestat în instanță.

Cum și-a justificat bunurile

În primă instanță, Olguţa Berbec Novac a avut câștig de cauză. Ea a arătat că banii imputați de Fisc provin din susținerea unor prestații artistice la evenimente private, dar și de la restituirea unor împrumuturi, acordate anterior perioadei verificate, vânzarea unui autoturism „Audi“ şi vânzarea unor bijuterii şi monede de aur.

Artista a susținuț că 19.000 de euro sunt banii restituiți de fratele său, care ulterior i-a acordat un împrumut de 25.000 de lei, iar alți 12.000 de lei de la tatăl său pensionar.

Lovitura de la Curtea de Apel

Dacă pe judecătorii de la Tribunalul Timiș a reușit să-i convingă pe cei de la Curtea de Apel Timișoara, unde s-a judecat apelul, nu. Potrivit adevărul, magistrații au menținut deciziile de impunere emise de Fisc. „Chiar admiţând posibilitatea ca fratele reclamantei să fi realizat, în perioada 2011-2014, în România şi Italia, venituri substanţiale, Curtea nu poate aprecia ca fiind dincolo de limita rezonabilului cerinţa organelor fiscale ca reclamanta să facă dovada modalităţii prin care i-au fost transferaţi banii, ci dimpotrivă, aceasta era dovada esenţială pe care era datoare să o producă, nefiind suficient să invoce înscrisuri sub semnătură privată (contracte de împrumut sau chitanţe), de vreme ce acestea, neavând dată certă, puteau fi preconstituite pro causa. Or, dovada certă şi obiectivă a provenienţei sumelor de bani pretins a fi dobândite de la membrii familiei se impunea a fi efectuată prin intermediul unor documente care să ateste şi transferul banilor în patrimoniul beneficiarului“, se arată în sentinţa Curţii de Apel Timişoara, care este definitivă.