EXCLUSIV // De ce se vor construi în România două noi reactoare nucleare. Nuclearelectrica, poziție oficială

Nuclearelectrica, prin firma EnergoNuclear, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, a lansat o procedură simplificată de achiziție publică, fără licitație, pentru a contracta un consultant, care să actualizeze studiul de fezabilitate a reactoarelor 3 și 4 ale centralei. Investiția este estimată la un milion de lei.

Primul studiu de fezabilitate a fost realizat în 2012. Deși inițials-a discutat despre un parteneriat al Românieicu China, pentru ca în 2020 să fie gata tot proiectul, guvernanții de la Bucureștiau decis în acest an să se asocieze cu „partenerii din zona euro-atlantică”.

Numele noilor parteneri nu este cunoscut, iar motivul ruperii negocierilor cu chinezii nu a fost dezvăluit de Nuclearelectrica. La solicitarea B1.ro, Nuclearelectrica nu a dezvăluit nici motivul, invocând decizia Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

„Prin hotărârea acționarilor SNN din Adunarea GeneralăOrdinarăa Acționarilor din 12.06.2020, în conformitate cu punctele introduse pe ordinea de zi de către acționarul majoritar, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, în baza dreptului său de a completa ordinea de zi AGA, Consiliul de Administrație a fost mandatat săinițieze procedurile/demersurile/acțiunile privind încetarea negocierilor cu CGN”, este poziția Nuclearelectrica pentru B1.ro.

De ce are nevoie România de două noi reactoare nucleare

Potrivit Nuclearelectrica, investițiile în energia nucleară reprezintă un angajament asumat la nivel european, care pe termen lung, va aduce beneficii economice României.

„Creșterea capacității de producție din surse nucleare în România se justificăatât din perspectiva înlocuirii unor capacități de producție pe combustibili fosili care urmeazăsăfie scoase din funcțiune la finalul perioadei de viață, precum și din cea a țintelor de mediu asumate de România la nivel European, și anume emisii zero pânăîn anul 2050 în sectorul de producere a energiei.

Creșterea capacității de producție din surse nucleare este prevăzutăatât în Strategia energeticăa României 2030 cu perspectiva anului 2050 precum și în Proiectul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, energia nuclearăreprezentând un pilon al decarbonizării și al securității energetice pentru România.

Pe măsurăce rolul combustibililor fosili se așteaptăsădescreascăîn perioada următoare, în conformitate cu țintele de mediu asumate de Statele Membre prin Acordul de la Paris, rolul surselor cu emisii reduse de carbon, cum este și energia nucleară,se așteaptăsăcrească.

De altfel, se remarcăo tendintăclarăde revitalizare a proiectelor nucleare în Statele Membre, în special în cele puternic dependente de combustibili fosili. Spre exemplu, în Bulgaria, se estimeazăcăenergia nuclearăva asigura 36% din necesar pânăîn 2050, în Polonia (țara care încănu deține centrale nucleare) 28%, Cehia 54%, Ungaria 58%, Slovacia 59%, Lituania 53%, Slovenia 43%, Romania 27% .

Din perspectiva Nuclearelectrica, creșterea capacității de producție înseamnăvalorificarea unor structuri existente care în prezent nu sunt folosite pentru a genera beneficii, crearea de locuri de muncăîn industria orizontală, sprijin pentru dezvoltarea economicăa României, inclusiv din perspectiva relansării economice post-criza, provocatăde pandemia de COVID-19″, a transmis Nuclearelectrica pentru B1.ro.