Forțele armene și cele azere au fost protagonistele unor noi ciocniri vineri, sfidând speranțele că luptele pentru enclava Nagorno-Karabah se vor sfârși, iar Mike Pompeo, Secretarul de Stat al SUA, a învinuit Turcia pentru inflamarea situației prin înarmarea azerilor, relatează Reuters.
Cele trei săptămâni de violențe din Caucazul de Sud sunt la un nivel fără precedent de la momentul în care Armenia și Azerbaidjan mergeau la război pentru enclavă, în anii 1990, iar luptele riscă să conducă la un adevărat dezastru umanitar, în special în eventualitatea în care se vor implica și Rusia, și Turcia.
La nivel internațional, regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută ca fiind parte din Azerbaidjan, dar este populată și guvernată de etnici armeni.
Exporturile militare ale Turciei către aliatul său Azerbaidjan au crescut de șase ori în 2020. Rusia are relații apropiate cu ambele tabere, dar are un pact pentru apărare cu Armenia. Agenția de presă rusă a informat că marina rusă a demarat o serie de exerciții militare planificate, în Marea Caspică.
După ziua dejoi, și cea de vineri a dat impresia că armistițiul intermediat de Rusia – cu scopul de a le permite celor două tabere beligerante să facă schimb de prizonieri și de trupuri neînsuflețite – s-a năruit. Armenia și Azerbaidjan s-au acuzat reciproc de lansarea unor noi atacuri, cu ambele pretinzând că au ieșit în avantaj.
Artsrun Hovhannisyan, oficial în Ministerul armean al Apărării, susține că Azerbaidjanul a desfășurat bombardamente de artilerie asupra Nagorno-Karabah din nord, „cu o desconsiderare totală a armistițiului umanitar”. El a adăugat că forțele azere au fost respinse și că au suferit pierderi semnificative.
De partea cealaltă, Ministerul azer al Apărării susține că forțele din Nagorno-Karabah au fost determinate să se retragă, precum și că trupele azere încă dețin avantajul de-a lungul liniei de contact care desparte cele două tabere.
Totodată, Baku a acuzat Erevanul de atacuri cu rachete asupra Ordubad, oraș al provinciei autonome Nakhchivan, o regiune care aparține Azerbaidjanului, dar care este înconjurată de Armenia și Iran. Armenia a negat însă atacul.
Ministerul Apărării din Nagorno-Karabah a raportat încă 29 de victime în rândul personalului militar, astfel că bilanțul militarilor uciși de la izbucnirea luptelor, în 27 septembrie, a urcat la 633. În schimb, Azerbaidjanul nu divulgă informații referitoare la victimele militare. Biroul procurorului-general azer a anunțat că 47 de civili au fost uciși și alți 222 răniți.
Ostilitățile, care se desfășoară în apropierea gazoductelor din Azerbaidjan care transportă petrol și gaz către piețele internaționale, stârnesc îngrijorări în Europa și Statele Unite, pe de o parte pentru că Turcia și Rusia – care deja sunt protagonistele unor divergențe în Siria și Libia – ar putea fi atrase în scenă.
De altfel, Mike Pompeo susține că Turcia a înrăutățit conflictul prin furnizarea de resurse către Azerbaidjan. Este nevoie de o rezoluție diplomatică mai degrabă decât de „țări terțe care vin să își împrumute puterea de foc într-o situație care stă deja pe un butoi de pulbere”, a spus demnitarul american într-un interviu pentru WSB Atlanta.