Ziua de 4 martie 1977 va rămâne în istorie din cauza celei mai mari catastrofe naturale cu care s-a confruntat România în perioada recentă. Un cutremur cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, care a durat aproape un minut (55- 56 de secunde) a pus la pământ numeroase clădiri din întreaga țară, dar în special din București.
Cutremurul din 1977 a produs 1.570 de victime, din care 1.391 numai în București. Conform datelor statistice, la nivelul țării au fost înregistrați 11.300 de răniți, iar aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. În București peste 33 de clădiri au fost distruse în totalitate.
În acest context, deși au trecut aproape 50 de ani de la dezastru, autoritățile au luat puține măsuri pentru a preveni o altă tragedie. Programul de consolidare a clădirilor se derulează cu dificultate, din cauza birocrației, a lipsei fondurilor sau a dezinteresului politicienilor.
Din perspectivă legislativă, în lipsa unui program coerent și eficient de reabilitare și consolidare a clădirilor, românii sunt obligați să-și asigure locuințele. În cazul unui cutremur similar celui din 1977, valoarea despăgubirilor acordate nu va acoperi decât parțial pagubele suferite.
Polița de asigurare obligatorie împotriva dezastrelor (PAD) impune românilor să-și asigure locuințele contra riscurilor de cutremur, alunecare de teren și inundații. Despăgubirile pot ajunge până la 100.000 de lei (20.000 de euro), în funcție de materialele din care este construită locuința. Pentru a beneficia de acești bani, asigurații trebuie să plătească, an după an, între 50 și 130 de lei.
Potrivit reglementărilor în vigoare, polița de tip PAD este obligatorie pentru toate locuințele. Aceasta acoperă riscurile de cutremur, alunecare de teren și inundații. Asigurații trebuie să plătească, anual între 50 de lei, pentru locuințe de tip B (construcții din cărămidă nearsă sau materiale netratate) și 130 de lei pentru locuințe tip A (construcții cu structură din beton, metal, cărămidă arsă).
Tot în funcție de materialele de construcție folosite, sunt acordate și despăgubirile. Pentru locuințele de tip A, un asigurat poate încasa până la 100.000 lei. Pentru locuințele de tip B, valoarea despăgubirilor se reduce la jumătate, 50.000 lei. În cazul în care pagubele sunt foarte mari, similare celor de la cutremurul din 1977, aceste sume sunt insuficiente pentru acoperirea prejudiciilor.
Polița de asigurare obligatorie (PAD) este impusă prin Legea 260/2008 persoanelor fizice și celor juridice. Polițele se încheie doar pentru locuințele înregistrate cu această destinație în evidențele organelor fiscale.
De principiu, polițele PAD se încheie pe o durată de 12 luni, dar, începând din 2023, acestea pot fi emise, cu acordul părților, și pentru mai mulți ani. Polițele pot fi achiziționate și online, pe site-ul PAID ori de pe ghișeul.ro.
Pentru a fi despăgubiți, în cazul unui cutremur, asigurații trebuie să contacteze compania de asigurare cu care au încheiat polița PAD. Ei au un termen de cel mult 60 de zile de la data producerii evenimentului asigurat, pentru avizarea daunei.
În cazul inundațiilor și a alunecărilor de teren, procedura este cumva diferită. Pentru a beneficia de despăgubire, asiguratul trebuie să ia legătura cu autoritățile din zona în care s-au produs catastrofa, respectiv primărie sau inspectoratul județean pentru situații de urgență. Acestea vor declara starea de dezastru și vor delimita zonele de calamitate pentru ca prejudiciile cuprinse în riscurile asigurate să poată fi identificată corect.
Ulterior, trebuie solicitată autorităților încheierea unui proces-verbal, care să ateste producerea dezastrului asigurat.
Apoi, ca și în cazul cutremurelor, asiguratul trebuie să ia legătura cu compania de asigurare care a eliberat polița PAD. Persoanele prejudiciate de un dezastru natural trebuie să prezinte o serie de acte pentru a obține despăgubiri: