Analiză Deloitte: Clarificarea legislației fiscale, esențială pentru viitorul activităților de cercetare-dezvoltare în România

Analiză Deloitte: Clarificarea legislației fiscale, esențială pentru viitorul activităților de cercetare-dezvoltare în România
Ana Petrescu-Mujdei, Senior Manager, Mihaela Iacob, Senior Manager, Taxe Directe, și Monica Țariuc, Director, Servicii Dedicate Angajatorilor Globali, Deloitte România

Activitățile de cercetare-dezvoltare au avansat într-un ritm lent în România, cel puțin în ultimul deceniu, iar alocările bugetare au fost și sunt limitate. Ritmul, însă, poate fi accelerat în anii următori, odata cu clarificarea legislatiei fiscale aplicabile investitiilor in cercetare-dezvoltare, clarificare ce va duce la o implicare mai amplă a mediului privat, arată într-o analiză Ana Petrescu-Mujdei, Senior Manager, Mihaela Iacob, Senior Manager, Taxe Directe, și Monica Țariuc, Director, Servicii Dedicate Angajatorilor Globali, Deloitte România.

Specialistele au mai explicat și facilitatile fiscale de care pot beneficia acum contribuabilii implicati in proiecte cu componenta de cercetare-dezvoltare si de ce acestea nu sunt suficient accesate.

Totodată, acestea au prezentat modificarile pe care Ministrul Cercetarii, Inovarii si Digitalizarii le-a anuntat recent, in cadrul unui eveniment Deloitte, pentru a clarifica legislatia in domeniu si a stimula companiile sa investeasca mai mult.

România, ultimul loc în UE la alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare

Datele Eurostat arată că, în ultimii zece ani, alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare în UE au urcat cu 35%, la aproape 110 miliarde de euro. În România, în schimb, avansul a fost de doar 3,4%, de la 353 de milioane de euro în 2011, până la 364 de milioane de euro în 2021.

Ca procent din PIB, în UE alocările au crescut ușor de la 0,72 până la 0,75% din PIB, dar în România au scăzut cu 0,12 puncte procentuale, la 0,15% din PIB în 2021.

Astfel țara noastră a rămas pe ultimul loc în UE la acest capitol.

Aici mai trebuie luată în calcul și migrarea forței de muncă, în special a celei calificate. Datele Băncii Mondiale arată că, în ultimele patru decenii, aproape 40% din emigranții din România au fost absolvenți de studii superioare.

Creșterea alocărilor bugetare pentru cercetare-dezvoltare va duce la creșterea competitivității economiei românești în regiune și la limitarea exodului de forță de muncă înalt calificată.

Facilitățile fiscale nu sunt suficient accesate

Recent, în cadrul unui eveniment Deloitte, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării a declarat că mediul privat are, în prezent, o contribuție mai mare la dezvoltarea acestui domeniu decât fondurile publice și că are în plan măsuri care să stimuleze creșterea investițiilor private. Printre acestea se numără și clarificarea regimului fiscal aplicabil societăților care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare.

Legislația românească prevede o serie de facilități fiscale pentru companiile care investesc în proiecte de acest gen: o deducere suplimentară de 50% a cheltuielilor efectuate pentru astfel de activități, aplicarea metodei de amortizare accelerată în cazul echipamentelor utilizate în aceste activități și scutirea de impozit pe venit pentru angajații implicați în cercetare-dezvoltare.

Aceste facilități pot ajuta o companie să obțină o reducere a impozitului pe profit datorat statului de aproximativ 8% din valoarea proiectelor de cercetare-dezvoltare derulate. De asemenea, scutirea de impozit pe venit pentru angajații specializați poate aduce un avantaj competitiv în piață cu privire la atragerea și menținerea pe termen lung a specialiștilor.

Aceste facilități fiscale nu sunt utilizate la adevăratul potențial de către companii, din cauza faptului că regulile de stabilire a eligibilității activităților de cercetare-dezvoltare, respectiv încadrarea lor în această categorie, nu sunt clare, motiv pentru care contribuabilii vizați evită să le aplice, de teama unui control ulterior în care autoritățile ar putea reclasifica activitățile respective în alte categorii, cu consecințe financiare semnificative pentru contribuabil.

Pentru o mai mare certitudine, în prezent, contribuabilii pot apela, teoretic, la un expert din cadrul Registrului experților îndomenii de cercetare-dezvoltare (înființat în acest scop, potrivit legislației în vigoare), pentru a le certifica încadrarea activităților desfășurate în categoria celor de cercetare-dezvoltare. Totuși, în practică, acești experți sunt rareori solicitați, tocmai din cauza faptului că procedurile de certificare nu sunt clare și nu oferă contribuabilului garanția conformării.

Legislația mai prevede și scutirea completă de la plata impozitului pe profit, pentru primii zece ani, pentru companiile care desfășoară exclusiv activități de cercetare-dezvoltare.

Cele trei specialiste atrag, însă, atenția că această măsură nu e operațională în prezent, întrucât intră sub incidența legislației privind ajutorul de stat și necesită aprobări suplimentare de la Comisia Europeană.

Schimbările benefice anunțate de autorități în domeniul cercetării și dezvoltării

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării lucrează la un ordin pentru simplificarea și clarificarea procedurilor necesare expertizării activităților de cercetare-dezvoltare. Printre altele, potrivit proiectului de Ordin, apelarea la expertiză externă va fi opțională, după cum a declarat ministrul în cadrul evenimentului Deloitte, iar contribuabilii vor putea aplica facilitățile fiscale fără a fi obligați să parcurgă această etapă, dacă pot realiza intern documentația care să demonstreze eligibilitatea activităților realizate.

Totuși, în cazul în care derularea unei astfel de expertize se va simplifica, este de așteptat ca mulți contribuabili să apeleze la o astfel de procedură, pentru a obține o garanție suplimentară că pot aplica facilitățile fără să riște ca, peste câțiva ani, în cadrul unei inspecții fiscale, autoritățile să conteste aplicabilitatea și să impună sume suplimentare de plată.

Aceste clarificări și alte măsuri anunțate de ministru, cum ar fi adoptarea unei legislații specifice pentru start-upurile inovatoare, au potențialul de a genera creșterea investițiilor în proiectele de cercetare-dezvoltare, cu scopul final de a crea bunăstare pe termen lung pentru întreaga societate, mai susțin în analiza lor Ana Petrescu-Mujdei, Mihaela Iacob și Monica Țariuc de la Deloitte România.

Urmăriți B1TV.ro și pe