Noile prerogative ale Comisiei Europene care îi arogă dreptul de a decide în privința bugetelor și taxelor țărilor din Uniunea Europeană vor fi pentru prima dată puse la încercare în privința datoriei publice a Belgiei. Măsurile europene obligă Belgia la nici o săptămână de la începerea noului an bugetar să reducă deficitul.
În concordanță cu noile atribuții comisia va decide pe 11 ianuarie dacă înghețarea cheltuielilor bugetare stabilită de autoritățile locale este o măsură suficientă pentru a ține deficitul bugetar al acestei țări sub plafonul admis de Uniune pentru 2012.
Un verdict negativ ar expune Belgia, locul cijnci în UE ca datorie publică, unor sancțiuni fără precedent menite să restabilească încrederea investitorilor în hotărârea cu care se vor aplica regulile concepute la summitul de Bruxelles, pentru depășirea crizei datoriilor suverane.
“Cea mai grea încercare pentru Belgia e să își reducă datoria publică”, spune Olivier Bizmana, economist la Stanley Morgan. “Presiunile pe termen scurt asupra deficitului bugetar au crescut pe fondul creșterii costurilor finanțărilor, scăderii ritmului de creștere economică și a fragilității sistemului bancar”, a spus el, citat de zf.ro.
Tradițional Belgia este un stat care își ausmă foarte repede deciziile și direcțiile creionate de UE, așa că după ce comisarul european pentru afaceri monetare Olli Rehn a avertizat că deficitul bugetar ar putea crește la 3,25% din PIB, mai mare față de cel stabilit de 2,8% din PIB, guvernul belgian a reacționat prompt.
Guvernul premierului Elio de Rupo a decis să înghețe 1,3 miliarde de euro din cheltuielile anticipate pentru acest an. „Este o suspendare pur administrativă, care să ne ofere timp să verificăm bugetul”, a declarat Olivier Chaste, ministrul belgian al bugetului.
Statul Belgian a găsit o soluție parțială și pentru costurile tot mai crescute ale finanțării datoriei suverane adresându-se investitorilor individuali. Astfel, cetățenii au avut ocazia să își sprijine țara prin achiziționarea de obligațiuni de stat. Succesul operațiunii a fost uul considerabil, în decurs de 10 zile belgienii cumpărând titluri în valoare de 5,7 miliarde de euro, practic fiecare locuitor contribuind la finanțarea statului cu 520 de euro.
Deși datoria publică a Belgiei este virtual egală cu PIB-ul țării, 365 de miliarde de dolari, mentalitatea belgienilor merită menționată.
În orice caz dobânda pe care statul Belgian a oferit-o cetățenilor, 4% pe cinci ani, este mai mare decât cea oferită la depozite de băncile comerciale. Unul dintre factorii determinanți ai succesului emisiunii de titluri de stat a fost potrivit autorităților și economiile considerabile accumulate de familiile belgiene.