Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu: „Adeseori, proiectele de investiții publice sunt suspectate de misalocări ori caracter discreționar – cum a fost cazul PNDL”

Consilierul prezidențial pentru economie, Cosmin Marinescu, susține într-o analiză că, în 2021, creșterea economică e provocată mai ales de revenirea consumului, iar marile investiții sunt cele realizate de stat. Creșterea puternică a consumului e de înțeles, dat fiind că anul trecut a fost marcat de restricții severe din cauza pandemiei de coronavirus. Problema, a explicat el, ține de importuri, care sunt într-o creștere rapidă.

Marinescu a atras atenția și asupra notei discordante pe care o face România în regiune: în vreme ce țările celelalte înregistrează excedente comerciale, cu efect benefic asupra producției interne, la noi se adâncește deficitul comercial într-un an cu creștere economică majoră.

Totodată, consilierul prezidențial a subliniat importanța investițiilor private. Spre deosebire de acestea, proiectele de investiții publice „sunt suspectate de misalocări ori caracter discreționar – cum a fost cazul PNDL”. Precizarea vine în contextul în care Guvernul Cîțu a adoptat vineri ceea ce PNL numește programul ”Anghel Saligny”, dar USR PLUS susține că e doar un PNDL 3. Stelian Ion, al doilea ministru USR PLUS demis de premierul Florin Cîțu, a susținut chiar că programul e „o hoție de proporții”. Ion a fost demis și pentru că nu a avizat Ordonanța privind programul. Nici Cătălin Drulă (USR PLUS), ministrul Trasporturilor, nu și-a pus semnătura pe document.

Cosmin Marinescu traduce creșterea economică a României

Principalele idei formulate de consilierul prezidențial Cosmin Marinescu, în analiza sa:

– Dacă ne uităm pe harta europeană a creșterii economice, avansul de 13% din trimestrul 2 al anului curent plasează România între țările cu performanțe bune, în raport cu scăderea economică aferentă contextului de lockdown din 2020. Astfel, România reușește să revină la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Calculele arată că PIB în Q1, respectiv Q2 2021, a crescut cu 2,2%, respectiv 1,7%, față de Q1 și Q2 2019, pentru a lua ca reper anul de dinaintea pandemiei.

– Dacă ne raportăm însă la 2020, creșterea economică pe semestrul I al anului curent este de 6,5%. În aceste condiții, pentru materializarea prognozei actuale de 7% creștere economică în 2021, dinamica economiei pe semestrul 2 ar trebui să accelereze cu circa 7,2%. De aici probabil și unele opinii că rezultatele din Q2 2021 ar fi sub așteptări.

– Trebuie să fim sinceri în privința economiei și să acceptăm realitatea că, în anul post-pandemie, creșterea economică este antrenată prioritar de revenirea consumului. Nu trebuie neglijată această evoluție previzibilă, când consumul a revenit rapid și în forță. De altfel, în vremuri de normalitate, consumul este indicator al prosperității și al nivelului de trai. Nu este greșit să revenim din pandemie pe baza consumului, însă trebuie văzut unde se duce acest consum și dacă antrenează producția națională în mod sustenabil.

– În privința evoluțiilor macro pe partea de utilizare a PIB, avansul consistent al consumului atrage adâncirea deficitului comercial și a deficitului de cont curent.

– Problema cu aceste deficite externe este că România face notă discordantă față de țările din regiune, care acumulează în această perioadă excedente comerciale. Sunt evoluții contrastante care trebuie să ne dea de gândit în privința competitivității noastre externe. Ameliorarea acesteia necesită măsuri eficiente de promovare a exporturilor și o strategie inteligentă de atragere a investițiilor productive.

– Pe de altă parte, investițiile cunosc un reviriment remarcabil în comparație cu anii premergători crizei, poate cu excepția anului 2019, atunci când formarea brută de capital fix „explica” 2,7 puncte procentuale din creșterea economică anuală de 4,1%.

– Începând cu anul curent, investițiile din economie sunt estimate cu un ritm de creștere superior celui al consumului, evoluție promițătoare pentru schimbarea modelului de creștere în anii următori. Însă, avansul estimat al investițiilor se bazează preponderent pe sectorul bugetar (+22%) și în mai mică măsură pe investițiile private (+5,8% în termeni reali).

– Sunt evidente prioritățile în materie de investiții publice, iar implementarea eficientă a PNRR poate aduce un boom în această privință. În prezent, prin proiectul de rectificare bugetară, cheltuielile totale pentru investiții cresc la 68,5 miliarde lei, alocări distribuite echilibrat între fondurile europene (33,8 miliarde lei) și cele naționale (34,7 miliarde lei). Pe viitor, însă, balanța trebuie să încline hotărâtor în favoarea fondurilor europene.

– O atenție deosebită trebuie atribuită investițiilor private, deoarece sectorul privat este locomotiva sustenabilă în economia de piață. Adeseori, proiectele de investiții publice sunt suspectate de misalocări ori caracter discreționar – cum a fost cazul PNDL. Spre deosebire, investițiile private sunt economice par excellence, căci doar acestea suportă riscul antreprenorial și trebuie validate de piață, prin calcule de profitabilitate.

– În cazul României este esențială demararea reformelor structurale, care să genereze sustenabilitate în planul creșterii economice și în finanțele publice. Succesul implementării PNRR este un factor esențial pentru schimbarea de paradigmă.