Guvernarea ţării se dovedeşte a nu fi un lucru atât de simplu pe cât sperau preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Dacian Cioloş. Şi asta pentru că, în ciuda încercărilor de a muta comunicarea exclusiv pe Facebook, cei doi nu au scăpat în ultima vreme de criticile incomode din partea mass-media tradiţionale.
Gafele Guvernului, lipsa de realizări în majoritatea domeniilor, scandalurile din principalele sectoare economice şi absenţa din spaţiul public a şefului statului au fost subiecte amplu dezbătute de majoritatea televiziunilor. Consecinţa? Guvernul tehnocrat a pregătit în secret noi taxe pentru presă, încercând astfel să pună presiune pe politica editorială a celor care îi critică.
Taxele noi inventate de tehnocraţi
Astfel, Guvernul urmează să introduce prin Ordonanţă de Urgenţă noi taxe, menite, aparent, să sprijine subvenţionarea filmelor româneşti. Prin această Ordonanţă Guvernul va majora de la 3% la 4% echivalentul contribuției din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice și private, indiferent de modalitatea de radiodifuzare și inclusiv de organismele de televiziune cu circuit închis.
Noile norme prevăd în continuare contribuția din publicitate, dar arată că aceasta nu va mai fi încasată de la agentul de publicitate, ci de la beneficiarul final al publicității, potrivit DC News.
Ordonanța pregătită menține în același timp alocările de 3% din prețul minutelor de publicitate vândute din spațiul programului propriu de către televiziunile prin cablu sau contribuția de 1% aplicată asupra veniturilor realizate lunar de firmele de cablu.
Noi obligaţii fiscale
De asemenea, furnizorii de servicii de internet, inclusiv prin telefonia mobilă, vor fi obligați să verse 1% din încasările lunare la Fondul Cinematografic, prin care sunt subvenționate filmele românești. De asemenea, va fi majorată şi contribuția din contravaloarea minutelor de publicitate contractate de posturile de televiziune publice și private.
Noile taxe vor fi introduse de Guvern, prin ordonanță de urgență. Documentul introduce mai multe surse de alimentare pentru Fondul Cinematografic, printre care și colectarea unei contribuții de 1% din încasările lunare realizate de furnizorii de servicii de internet, inclusiv prin serviciile de telefonie mobilă, cu mențiunea, fără detalii, că o astfel de contribuție "se adaugă prețului pentru serviciile oferite".
Este prevăzută și colectarea unei contribuții de 1% din prețul de vânzare și/sau închiriere a filmelor pe platforme de streaming video online de tipul VoD, SvoD, TvoD, PayPerView, plătibilă de operatorul economic care efectuează vânzarea și/sau închirierea. De asemenea, este prevăzută şi colectarea lunară a unei contribuții de 3% din prețul filmelor descărcate contra cost prin intermediul serviciilor de transmisie de date, inclusiv prin internet sau telefonie, scrie profit.ro.
Dispute pe banii din cinematografie
Banii din noile biruri introduse de Guvern pentru a ataca televiziunile se vor a fi un sprijin pentru cinematografia românească. Numai că, în acest moment, Centrul Naţional al Cinematografieie stă pe un butoi cu pulbere, Ministerul Culturiii nereuşind să elimine tensiunile şi frustrările cauzate de modalitatea de împărţire a banilor.
Există în cinematografia românească un conflict între generaţii, regizorii din nou val, fiind mereu în contradicţie cu oamenii mai vechi din domeniu, şi asta pentru că Ministerul Culturii nu a reuşit să găsească o formula clară, fără echivoc, pentru a împărţi banii din industria cinematografică.
Presa a relatat pe larg despre scandalurile de data recentă în care au fost implicaţi cei de la Centrul Naţional al Cinematografiei (Detalii AICI şi AICI), scandaluri care se adaugă unor serii de măsuri controversate luate în domeniul culturii de Guvernul tehnocrat. Două exemple recente: disputele de la Opera Naţională şi controversele legate de achiziţia şi campania de promovare pentru sculptura “Cuminţenia pământului”.
Cine vrea să pună botniţă presei
Deşi majoritatea televiziunilor private din România se află de mai mult timp într-o situaţie economică nefavorabilă, guvernanţii nu au intenţionat niciodată să se implice pentru a ajuta acest domeniu, printr-o serie de reglementări după model occidental care ar putea ajuta industria de profil.
Mai mult chiar, Iohannis şi “Guvernul său” tehnocrat arată că intenţionează să pună noi biruri pe presă, cel mai probabil pentru a forţa în preajma campaniei electorale obţinerea unei atitudini editoriale favorabile. Nu sunt, se pare, mari diferenţe între modul în care încerca, pe vremuri, Guvernul Adrian Năstase să pună botniţă presei, subvenţionând masiv doar publicaţiile de casă, şi Guvernul Cioloş, care aplică noi biruri şi taxe pentru a stopa valul de critici la adresa prestaţiei tehnocrate de la Palatul Victoria.