EXCLUSIV // Daniel Dăianu, avertisment privind intrarea României în recesiune: “Riscăm să repetăm experiența de acum un deceniu, când am fost prinși pe picior greșit”

EXCLUSIV // Daniel Dăianu, avertisment privind intrarea României în recesiune: “Riscăm să repetăm experiența de acum un deceniu, când am fost prinși pe picior greșit”
Foto: Hepta

EXCLUSIV // Industria din România a înregistrat în ultimele luni un declin care a stârnit îngrijorarea în rândul economiştilor, după ce datele statistice au indicat scăderi pentru două trimestre la rând: în primul trimestru declinul a fost de 2,2 procente și de 0,1 în cel de-al doilea. La rândul său guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat în urmă cu o săptămână că, deşi România nu se află încă în recesiune, sunt semnale că ne îndreptăm în această direcţie în contextul în care industria germană este în declin, fapt care afectează industria auto din România și pe furnizorii români de servicii.

Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a explicat în exclusivitate pentru B1.ro că se aşteaptă ca România să nu poată evita recesiunea în situaţia în care economia europeană intră la rândul ei în recesiune.

„România va termina probabil anul acesta cu o creștere economică în jur de 4% în termeni reali, o cifra respectabilă în context european. Dar sunt semne vizibile de încetinere în semestrul doi față de primul semestru al anului în curs, care sugerează dinamici pentru anul ce vine. Este totodată greu de admis că România ar putea evita o recesiune dacă economia europeană va intra efectiv în recesiune; fac această afirmație deoarece operează forțe gravitaționale puternice și așa, cum ați spus, dinamica unor lanțuri de producție. Dar nici o recesiune nu ar fi un capăt de țară. În fond, economia are mișcare ondulatorie și intervin și perioade mai puțin bune, chiar rele”, a explicat Daniel Dăianu.

Acesta a subliniat că există două caracteristici care vulnerabilizează economia românească în contextul unei posibile recesiuni: absenţa rezervelor în buget şi veniturile fiscale foarte mici.

„Sunt însă doi factori ce complică răspunsul la șocuri adverse externe. Faptul că noi am avut politici macro-expansioniste când economia era în faza de creştere pe ciclul său. Nu am făcut rezerve (tampoane) în buget, dimpotrivă. Eu nu sunt orb, fundamentalist, şi am pledat pentru politici care să atenueze exodul de capital uman. Dar trebuie să existe limite de rezonabilitate în politicile practicate. Şi avem venituri fiscale/bugetare foarte mici mici, în jur de 26% din PIB, când media în UE este de cca 40%. Ne şi confruntăm cu fenomenul „deficitelor gemene” (deficit bugetar şi deficite externe, comercial şi de cont curent), cu deficitele externe în creştere rapidă în ultimii 2 ani”, a mai precizat Preşedintele Consiliului Fiscal.

Daniel Dăianu a avertizat că România riscă să repete experiența de acum un deceniu, „când am fost prinși pe picior greșit”.

„Consolidarea macroeconomică, ce implică o corecție bugetară este o chestiune de timp la noi, nu dacă să fie sau nu! Iar a face o corecție a deficitului bugetar (care te ajută să controlezi deficitele externe) când ești pe partea descendentă a ciclului economic, nu mai vorbesc de o recesiune, este dureroasă, poate deveni foarte dureroasă. Riscăm să repetăm experiență de acum un deceniu, când am fost prinși pe picior greșit. Noroc că deficitul de cont curent nu mai este acum de două cifre (peste 10%)…este puțin peste jumătate. Avem o datorie publică relativ redusă (35% din PIB, care ne ține aparent într- zona de confort, dar ea poate crește rapid dacă nu avem grijă de deficite și costul obținerii de finanțare externă ar crește rapid”, a explicat Daniel Dăianu.

Acesta a mai precizat că în contextul unui declin economic puternic, BNR are instrumente limitate de acţiune, în condiţiile în care nu poate relaxa politica monetară când se înregistrează deficite considerabile.

„Nici BNR nu ar putea să relaxeze politica monetară pentru a stimula economia când deficitele (bugetar și externe) sunt considerabile; ar risca un atac pe moneda națională. BNR nu este Fed (Banca centrală a SUA), sau BCE, ce își permit politici neconvenționale întrucât emit monede de rezervă, să folosească cursul de schimb drept armă comercială. În cazul nostru, a fortiori, derapaje ale politicii bugetare se corectează esențialmente tot prin măsuri fiscal/bugetare. Ce spun acum este o chestiune de bun simt economic. Nu întâmplător argumentez că pentru a preveni o corecție macroeconomică foarte dureroasă nu peste mult timp trebuie să avem un alt calendar de aplicare a unor creșteri salariale și de pensii. Să credem că piețele financiare vor aștepta rundele de alegeri din România, sau că ne putem permite deficite bugetare ce trec de 4%, apoi 5, s.s.m.d sunt naivități. Apele sunt foarte tulburi in economia globală și trebuie să nu ne jucăm cu focul acasă”, a mai precizat Daniel Dăianu.