Avertisment DUR al Guvernatorului Băncii Austriei: ‘Vă trebuie mai mult de o generaţie pentru ca România să reducă DECALAJUL de venituri faţă de Occident!’ Când trecem la euro

Ewald Nowotny, guvernatorul Băncii Austriei, a transmis ieri un avertisment îngrijotător României. El a susţinut că cei 30 de ani parcurşi de la Revoluţie nu le sunt de ajuns românilor pentru a reduce decalajul de venituri faţă de Vestul Europei.
Conform acestuia, convergenţa condiţiilor de trai ale ţărilor din regiune către eco­no­miile din Occident a în­ce­tinit după criza financiară şi eco­no­mică din 2008, astfel că va fi ne­voie de mai mult de o generaţie pentru a re­duce decalajul.

„În timp ce convergenţa deplină a PIB/lo­cuitor până în 2030 părea un scenariu realist în anii de boom economic care au prece­dat cri­za din 2008, acest obiectiv s-a îndepărtat din ce în ce mai mult în viitor. Va fi nevoie de mai mult de o generaţie pentru a reduce deca­la­jul de venituri“, a apreciat Ewald Nowotny, care este şi membru al consiliului guverna­to­rilor Băncii Centrale Europene (BCE), la o conferinţă organizată joi de Banca Naţională a României (BNR), potrivit zf.ro.

Astfel, speranţele de armonizare a nive­lu­rilor veniturilor cu standardele occidentale într-o singură generaţie, cum se estima la înce­putul tranziţiei, nu mai sunt plauzibile.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, prezent şi el la conferinţă, a arătat că România nu este sceptică în pri­vinţa adoptării euro, dar pentru a realiza trecerea la moneda europeană este nevoie de realism.
Isărescu a arătat că România a parcurs un drum lung în pri­vin­ţa convergenţei economice, înregistrând o creş­tere a PIB/locuitor până la 58,6% din media zo­nei euro în 2017, dar procesul este departe de a fi finalizat.

El a arătat că atingerea unui anumit grad de con­vergenţă a venitului pe cap de locuitor înain­te de trecerea la euro este esenţială.

Marea întrebare care se pune este dacă această convergenţă nu devine o fantasmă, în contextul în care România nu are o dată certă pentru adoptarea euro, aşa cum au Cehia, Ungaria şi Polonia.

Înainte de a intra în zona euro, o ţară tre­bu­ie să respecte criteriile economice nominale incluse în Tratatul de la Maastricht legate de sustenabilitatea fiscală, stabilitatea preţurilor, convergenţa ratelor dobânzilor pe termen mediu şi lung şi stabilitatea cursului de schimb.

Cu toate acestea, îndeplinirea criteriilor nominale este o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru trecerea la euro, fiind necesară şi realizarea con­vergenţei reale, respectiv convergenţa stan­dardelor de viaţă sau a PIB-ului real pe cap de locuitor către nivelul din zona euro.

În ultimii ani, România devenise fruntaşă în privinţa îndeplinirii criteriilor de la Maastricht privind convergenţa nominală pentru a adera la zona euro, dar în 2017 şi în prima parte a acestui an nu a mai reuşit să bifeze criteriul privind inflaţia sau pe cel referitor la dobânzile pe termen lung.