Politicile guvernamentale de austeritate aduc sărăcie. Românii nu mai fac față scumpirilor

Politicile guvernamentale bazate pe creșterea taxelor și impozitelor, tăieri de salarii și pensii și-au demonstrat ineficiența în mai puțin de două luni. Românii fac față cu greu scumpirilor, în condițiile în care iarna este încă departe.

Politicile guvernamentale i-au sărăcit pe români

La preluarea mandatului, Ilie Bolojan spunea că toată lumea va trebui să plătească pentru reducerea deficitului bugetar. În câteva luni, s-a dovedit că politicile guvernamentale de austeritate sunt aplicabile doar simplilor cetățeni. Partidele și politicienii, principalii responsabili pentru criza fiscal-bugetară, au avut grijă să-și conserve privilegiile beneficiile, trasferând povara crizei pe spatele românilor fără protecție politică.

Obsedat de concedierile colective și impunerea unor taxe și impozite din ce în ce mai mari, premierul Bolojan nu dă impresia că ar avea alte soluții pentru a scoate românia din criză. Mai mult, pare că a uitat ceea ce promitea, alături de celelalte partide, înaintea alegerilor, când tuturor le era teamă că vor fi măturați de valul suveranist.

Odată ce s-a instalat la Palatul Victoria, Bolojan „a uitat” de reforma administrativ-teritorială, reducerea sinecurilor pentru clientela politică, tăierea subvențiilor pentru partide etc. Sinecuriștilor de lux le-au fost prelungite mandatele la conducerea companiilor bănoase, în vreme ce funcționarii simpli, fără carnete de partid sunt amenințați cu concedieri colective.

După majorarea TVA și tăierile de pensii și salarii, același Bolojan amenință cu creșterea impozitelor locale, cu 80%, din ianuarie 2026. Iar una peste alta, după scumpirea energiei electrice, tot de la anul, din aprilie va urma și majorarea prețurilor la gaze.

Românii au câștigat mai mult pe hârtie

Datele INS arată că românii au câștigat mai mult în cel de-al doilea trimestru al anului acesta. Veniturile medii pe gospodărie au ajuns la 9.502 lei. Comparativ cu trimestrul I al anului 2025, creșterea a fost de 3,9%, pe gospodărie și pe persoană. În raport cu aceeași perioadă din 2024, veniturile gospodăriilor sau crescut cu 15,7%, iar cele pe persoană cu 16,8%. Pe de altă parte, politicile guvernamentale eronate au dus la creșterea inflației care macină aceste venituri.

Diferențiat, datele statistice indică faptul că o gospodărie din mediul urban a avut un venit total mediu lunar de 11.091 lei, cu 40% mai mare decât în mediul rural. La nivel individual, un locuitor din oraș a câștigat cam 4.572 lei pe lună, de 1,5 ori mai mult decât unul din mediul rural. În mediul urban, salariile și drepturile salariale reprezintă 75,2% din total, cu 15,7 puncte procentuale peste nivelul din mediul rural.

În schimb, în mediul rural, veniturile obținute din prestații sociale au o pondere de 22,4%, cu aproape 5 puncte procentuale peste ceea ce se întâmplă în mediul urban.

În concluzie, nivelul de sărăcie este mai ridicat la sate, decât la orașe.

Cheltuielile au crescut în același ritm cu veniturile

Pe de altă parte, politicile guvernamentale de austeritate au dus la scumpiri, dar și la majorarea indicelui inflației. Iar acestea au consecințe negative asupra veniturilor populației. Chiar dacă, pe hârtie câștigă mai mult, românii cheltuie la fel de mult, astfel că majorarea veniturilor nu se reflectă în creșterea nivelului de trai.

Românii au ajuns să cheltuie cea mai mare parte a veniturilor pentru a-și asigura supraviețuirea zilnică. Foarte puțini mai reușesc să economisească ceva, dat fiind costurile uriașe la utilități, majorarea TVA sau reducerea pensiilor cu 10%. În trimestrul II, cheltuielile medii lunare au fost de 8.042 lei pe gospodărie (3.237 lei pe persoană), reprezentând 84,6% din veniturile totale. Comparativ cu trimestrul anterior, cheltuielile au crescut cu 376 lei pe gospodărie, iar față de aceeași perioadă din 2024 cu 16,2%.

Cea mai mare parte a cheltuielilor este destinată cheltuielilor curente, pentru care o gospodărie alocă aproximativ 4.779 lei lunar, cam 59,4% din total.  În al doilea rând, 34% din veniturile lunare ale populației ajung la stat sub  formă de impozitele, contribuțiile și taxele obligatorii.

Politicile guvernamentale de austeritate au consecințe negative

Consumul în România a scăzut cu 4% în august, în prima lună în care s-a aplicat majorarea TVA, a accizelor și a tăierii pensiilor și salariilor.  Politicile guvernamentale de austeritate au dus la creșterea prețurilor și la reducerea puterii de cumpărare a populației.

Românii au renunțat la anumite achiziții, de teama unei crize prelungite. Populația își face rezerve bănești de teamă că vor urma vremuri și mai grele. De altfel, de la guvern nu se întrevede nici un semn că lucrurile s-ar putea îmbunătăți. Dimpotrivă, de la anul sunt așteptat alte scumpiri și majorări de taxe și impozite. În plus, se apropie sezonul friguros când cresc costurile pentru încălzirea locuințelor.

De la 1 ianuarie, urmează alte majorări de taxe și impozite, la nivel local, cu 80%, iar din aprilie se așteaptă o explozie la facturile aferente gazelor naturale, așa cum s-a întâmplat și în cazul facturilor la electricitate.

Consumul a scăzut după implementarea primului pachet de austeritate

Politicile guvernamentale de austeritate au dus la creșterea prețurilor la raft, dar și la o explozie a inflației. Scumpirile au afectat produsele alimentare, dar și pe cele nealimentare ori serviciile. Acest lucru indică faptul că reducerea consumului este un fenomen generalizat, iar nu unul restrâns la segmente sociale izolate.

Românii sunt mai atenți la cheltuieli și reduc achizițiile, orientându-se către produse și servicii mai ieftine. Practic, comportamentul populației s-a schimbat, sub presiunea scumpirilor și temerile că politicile guvernamentale de austeritate vor continua, provocând incertitudine la nivelul economiei. De asemenea, o influență impotantă au avut-o și amenințările cu concedierile colective, obsesia premierului Ilie Bolojan.

Oamenii au devenit mai rezervați în privința cheltuielilor și cumpără doar strictul necesar. Puțini se mai gândesc la achiziții mari, de bunuri pentru folosință îndelungată sau la vacanțe ori servicii. Acest lucru va afecta și mai mult volumul consumului.

Pentru guvernanți, scăderea consumului ar trebui să reprezinte un semnal de îngrijorare. Însă, de la Palatul Victoria nu vine nici un mesaj care să-i liniștească pe români, să le dea speranța unor vremuri mai bune. În fiecare discurs public, Ilie Bolojan vorbește doar despre salvarea statului, chiar cu prețul sacrificării propriilor cetățeni.

Avertismentul economiștilor

În vreme ce guvernul condus de Ilie Bolojan urmează o strategie de „represiune financiară”, economiștii avertizează cu asupra unei opriri a creșterii economice și a unei inflații care va persista pentru multă vreme de acum încolo. Politicile guvernamentale de austeritate nu par să aibă un efect nici asupra deficitului care continuă să se mențină la un nivel sustenabil.

„Represiunea financiară” este definită ca folosirea inflației și a taxării pentru a reduce valoarea reală a datoriei publice. Autoritățile au impus taxe pe bănci, depozite și piețele de capital, scutind în același timp obligațiunile guvernamentale pentru a orienta investitorii către finanțarea statului.

„Acest lucru duce la dobânzi real negative, astfel încât guvernul să dea înapoi mai puțină putere de cumpărare decât primește. (…) Prin inflație, guvernele reduc valoarea datoriei publice raportată la PIB, în timp ce restul economiei plătește prin prețuri mai mari”, a spus Adrian Codirlașu, președintele CFA România- asociația profesioniștilor în investiții financiare

Combinația dintre stagnarea economică și inflația ridicată a creat ceea ce, în termeni economici se numește stagflație, o situație care limitează sever opțiunile de politică economică. Acest fenomen este considerat foarte periculoas pentru că aduce o stagnare a economiei, inflație ridicată și șomaj crescut, creând un climat în care puterea de cumpărare scade, iar oportunitățile de angajare dispar. Prețul bunurilor și serviciilor crește, dar salariile nu țin pasul cu inflația, astfel că pierd din punct de vedere economic.

„Am ajuns într-o combinație extrem de nefericită: o economie stagnantă sau care scade și o inflație ridicată. (…) Dacă banca centrală scade dobânda, va accelera inflația. Dacă o crește, accentuează reculul economiei. Iar statul nu are absolut deloc spațiu fiscal pentru a încuraja economia”, a spus Codirlașu, conform Hotnews.