Viitorul încălzirii în România: Schimbări majore în așteptare după 2029

România se confruntă cu o dilemă majoră în sectorul energiei termice, având în vedere dezbaterile intense privind viitorul centralelor de apartament pe gaz. Această problemă, care afectează atât autoritățile, cât și cetățenii, reflectă o tendință mai largă în Europa, unde multe țări se îndreaptă spre alternative mai ecologice. Decizia României în această privință este crucială, având în vedere impactul semnificativ asupra mediului și a modului de viață al locuitorilor săi.

România, în contextul provocărilor globale legate de energie, se află în fața unei decizii importante privind viitorul centralelor de apartament pe gaz. Această temă a stârnit ample dezbateri în rândul autorităților și cetățenilor. Mircea Fechet, noul ministru al Mediului, a subliniat că o decizie în această privință necesită o analiză detaliată și că, deși pe termen lung se preconizează o reducere a numărului acestor centrale în marile aglomerări urbane, un termen specific pentru dispariția lor nu a fost încă stabilit.

„Încă nu am luat o decizie privind termenul la care aceste centrale vor dispărea, însă pe termen lung eu sunt convins că în România şi în marile aglomerări urbane vom avea din ce în ce mai puţine astfel de centrale. Nu vreau să dau acum un termen, pentru că va trebui să fac o analiză foarte serioasă în legătură cu acest subiect, dar vă promit că, în foarte scurt timp, vom prezenta opinia mea şi a ministerului până la urmă şi despre centralele de apartament”, a declarat miercuri noul ministru al Mediului, Mircea Fechet, citat de Agerpres.

Discuțiile despre interzicerea centralelor de apartament nu sunt noi, fiind o temă de interes în ultimii ani, în special pentru apartamentele noi. Uniunea Europeană, prin propunerile REPowerEU, sugerează eliminarea treptată a acestor centrale și introducerea unor restricții după anul 2029, deși nu există încă o lege la nivelul UE care să impună aceste interdicții.

Mai multe țări europene au început deja să interzică utilizarea centralelor pe gaz în clădiri noi sau existente, printre care Danemarca, Norvegia, Olanda, Franța, Austria, Germania, Marea Britanie și Belgia. Fiecare dintre aceste țări a adoptat măsuri specifice pentru a limita sau elimina utilizarea gazului natural în sistemele de încălzire.

În România, din cele aproximativ 8,5 milioane de locuințe, 7,5 milioane sunt locuite, iar dintre acestea, aproximativ 2,5 milioane folosesc gaz natural pentru încălzire. Majoritatea locuințelor din mediul rural utilizează combustibil solid, precum lemnul, peleții sau cărbunele. Această distribuție a surselor de încălzire reflectă diversitatea și complexitatea provocărilor cu care se confruntă România în tranziția sa energetică.

În contextul acestor schimbări și provocări, este esențial ca locuitorii României să înceapă să se orienteze către alternative mai sustenabile și ecologice, cum ar fi centralele termice care utilizează energii regenerabile (peleți, lemne) sau centrale electrice. Aceste opțiuni nu numai că reduc impactul asupra mediului, dar pot oferi, de asemenea, soluții pe termen lung pentru securitatea energetică și eficiența costurilor.

Decizia privind interzicerea centralelor de apartament pe gaz în România rămâne un subiect deschis și complex, reflectând o tendință globală de tranziție către surse de energie mai curate și mai sustenabile. În timp ce autoritățile continuă să analizeze și să evalueze opțiunile, este clar că viitorul energiei termice în România va trebui să se alinieze cu obiectivele de mediu și sustenabilitate pe termen lung. Acest proces va necesita nu doar schimbări legislative și tehnologice, dar și o adaptare din partea cetățenilor, care vor trebui să îmbrățișeze noi forme de încălzire, mai eficiente și mai prietenoase cu mediul. În acest context, orientarea către centrale termice care folosesc energii regenerabile sau sisteme de încălzire eficiente energetic nu este doar o necesitate, ci și o oportunitate pentru un viitor mai verde și mai durabil în România.