Ambasadorul Federației Ruse la București, Oleg Malginov, afirmă că Moscova are o opinie diferită față de cea a autorităților române, care spun că sistemul de la Deveselu este doar defensiv. Acesta precizează și faptul că susținerea de către țara noastră a sacțiunilor împotriva Rusiei nu este un lucru benefic.
„Când o parte creează un scut antirachetă, potențialul (militar — n.r.) acesteia crește, iar potențialul celeilalte părți se reduce. Deci aceasta este discrepanța. Am discutat acest lucru.
Sper că autoritățile, oficialii care spun că acest sistem e doar defensiv cred asta, dar noi avem o părere diferită. Mă aflu aici să expun și acest punct de vedere autorităților, să spun că noi nu suntem de acord cu acest lucru”, precizează Malginov într-un interviu Agerpres.
Rusia a desfășurat exerciții militare în Crimeea, dar și în alte părți. Asta, în timp ce NATO a desfășurat exerciții militare vaste în Marea Neagră.
Despre acest subiect, Malginov spune că abordarea Rusiei ”a fost bazată pe principiul că toți actorii din marea zonă europeană trebuie să evolueze și să acționeze pe baza principiului securității egale”.
”În primul rând, aș vrea să spun că noi am recunoscut faptul că NATO, așa cum este, e un actor important în cadrul relațiilor internaționale și am stabilit relații cu NATO cu multă vreme în urmă.
Aceste relații au fost îmbunătățite prin crearea Consiliului Federația Rusă — NATO. Dar am fost mereu preocupați și am exprimat acest lucru deschis, nu de NATO ca organizație, și aș vrea să subliniez acest lucru, nu de NATO ca organizație, dar de extinderea structurii militare NATO către est, structură militară care este foarte aproape de Federația Rusă.
Acest lucru nu a fost în conformitate cu înțelegerea la care s-a ajuns între NATO și Federația Rusă la începutul acestei noi faze a relațiilor. Și am arătat acest lucru, dar preocupările noastre nu au fost luate în considerație.
De fapt, abordarea noastră a fost bazată pe principiul că toți actorii din marea zonă europeană trebuie să evolueze și să acționeze pe baza principiului securității egale, care ar însemna să nu întărești securitatea unui jucător, în detrimentul securității altui jucător. Acesta a fost principiul pe care l-am propus spre introducere în tratat, care ar reglementa situația de securitate post-Război Rece, în spațiul modern european, propunere făcută în 2008.
Acest lucru nu a fost acceptat. Din păcate, anumiți pași făcuți de NATO sau de cele mai importante state membre au fost contraproductivi, îndreptați către distrugerea acestui principiu și securitatea Federației Ruse a fost periclitată.
Noi plecăm încă de la același punct de vedere, că securitatea este foarte importantă și că trebuie să găsim o manieră de a reglementa echilibrul de interese de securitate ale tuturor statelor membre. Din păcate, acum nu avem niciun mecanism regulat de contacte cu NATO pentru a discuta aceste chestiuni delicate și sensibile.
Prin urmare, cred că va sosi un moment în care capitalele vestice vor fi nevoite să înțeleagă faptul că trebuie să reluăm un dialog normal. În caz contrar, acest gen de întăriri militare vor aduce amenințări suplimentare în regiune”, declară acesta.
România e una dintre țările membre UE care susține ferm menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei și chiar înăsprirea lor în anumite cazuri. Moscova spune că acesta nu va fi un element pozitiv în relațiile internaționale.
”Da, cunoaștem poziția autorităților din România legată de această chestiune. Nu considerăm că e o poziție constructivă.
Dar așa cum autoritățile ruse au spus-o în repetate rânduri, sancțiunile nu ne-au fost impuse la inițiativa noastră, nu vom continua să ne rugăm să fie anulate. E la latitudinea țărilor să decidă cum vor să aibă de-a face cu Federația Rusă, ce nivel de relații vor să aibă și cum văd, cum privesc spre viitor. Poziția noastră a fost exprimată clar: aceste sancțiuni nu sunt legitime, nu înțelegem cum vor servi scopului declarat. Vedem că scopul sancțiunilor e diferit de cel proclamat”, afirmă Ambasadorul Federației Ruse la București.
Acesta a mai subliniat că scopul anumitor sancțiuni împotriva Rusiei au scopul de a sabota Acordul Minsk 2.
”Prin urmare, nu putem exclude faptul că sunt anumite forțe, în anumite țări, care ar fi interesate să reia activitățile militare”, zice ambasadorul.