Avantajele şi dezavantajele decuplării României de Bulgaria în drumul spre Schengen: Merkel şi Iohannis ar fi picat de acord pe o soluţie condiţionată

Unul dintre subiectele abordate de preşedintele Klaus Iohannis în vizita efectuată la Berlin s-a referit la aderarea României la spaţiul Schengen. Temă asupra căreia cancelarul german Angela Merkel şi şeful statului român ar fi picat de acord într-o formulă treptată, însă cu o condiţie: includerea Bulgariei în proces. 

Conform unor surse diplomatice citate de HotNews.ro, Angela Merkel ar fi manifestat disponibilitate pentru a susţine integrarea României în Schengen, într-o primă fază, cu spaţiul aerian. Germania şi Franţa ar fi vorbit deja cu Comisia Europeană pe tema Schengen, însă Merkel i-ar fi transmis lui Iohannis că trebuie găsită o soluţie şi pentru Bulgaria. 

Mai precis, cancelarul german ar fi explicat că, o eventuală decuplare  a României de Bulgaria i-ar arunca şi mai mult pe vecini către Rusia lui Putin.  

Politică - 12 dec, 22:30

Drulă: Românii și-au pierdut încrederea în politicieni și din cauza lui Iohannis / Pentru restabilirea democrației, e normal să avem alegeri prezidențiale / Ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni e o lovitură dată democrației (VIDEO)

Bulgarii insistă, însă, să rămână în tandemul consacrat, lucru dovedit inclusiv de mesajul cu care preşedintele şi ministrul de externe ai Bulgariei au venit săptămâna trecută la Bucureşti, după cum aminteşte jurnalistul Dan Tăpălagă, într-un editorial publicat pe HotNews. 

„Pentru România, decuplarea ar însemna recunoaşterea progreselor certe în domeniul justiţiei. Pe de altă parte, ruperea de vecinul din sud costă bani. Dacă România va intra mai repede şi singură în Schengen atât aerian cât şi, mai târziu, terestru, va trebui să securizeze singură încă câteva sute de km de graniţă. Dar o astfel de perspectivă este, încă, incertă”, noteză jurnalistul.

„Dacă România a obţinut într-adevăr sprijinul Parisului şi Berlinului, preşedintele Klaus Iohannis poate spera ca România să intre în 2015 în Schengen cu graniţele aeriene, cum singur s-a angajat încă din primele zile de mandat. Pe lângă ultimul raport MCV pozitiv, care remarcă progresele în lupta anti-corupţie, România mai beneficiază de un atu: a rămas, alături de Polonia, un pilon de stabilitate în Estul Europei. Din eterna ţară-problemă, România a ajuns o ancoră euroatlantică în contextul războiului din Ucraina”, mai subliniază Tăpălagă. 

Rămâne, astfel, de văzut în ce măsură urmează să se pună în practică soluţiile discutate şi ce direcţie va aborda România pe termen mediu şi lung în raport cu vecinii săi din sud.