CCR a decis: Legea prin care evazioniștii scapă de închisoare dacă achită prejudiciul, declarată constituțională

Legea prin care evazioniștii scapă de închisoare și sunt sancționați doar cu amendă dacă achită prejudiciul a fost declarată constituțională de CCR. Judecătorii constituționali au respins astfel sesizările formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Guvern și Avocatul Poporului, potruvit unor surse citate de G4 Media.În ședința de miercuri a CCR a fost dezbătută și decizia referitoare la trecerea gratuită a terenului de 46 de hectare de la Romexpo la Camera de Comerț. Hotărârea în acest caz a fost amânată.

CCR a declarat ca fiind constituțională legea care prevede că evazioniștii care achită prejudiciul nu mai sunt pedepsiți cu închisoarea

CCR a dezbătut, miercuri,Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 241/2015 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, care a fost atacată de Curtea Supremă, reprezentanțiii Guvernului, precum și de Avocatul Poporului. Inițiată în 2017 de fostul parlamentar PSD Cătălin Rădulescu, legea a fost adoptată de Camera Deputaților, ca for decizional, la finalul mandatului fostului Parlament/.

Politică - 09 mar, 16:17

Numirea lui Gubernat la CNA și cea a lui Pricopie la Curtea de Conturi, atacate de opoziție la CCR. USR acuză PSD și PNL că „se grăbesc să își împartă România ca pe o pradă”

Concret, actul normativ prevede că persoanele acuzate de o evaziune fiscală de până la 100.000 de euro scapă de pedeapsa cu închisoarea în cazul în care achită integral prejudiciul creat. În același timp, cei careplătesc 20% în plus față de prejudicu, scapă de orice pedeapsă, indiferent de cuantumul prejudiciului.

”În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în textul legii.

Actul normativ a fost contestat la CCR de Curtea Supremă, Guvern și Avocatul Poporului

În sesizarea adresată CCR pe 17 decembrie 2020, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiemenționau, printre altele, că în cazul acestui act normativ a fost încălcat principiul bicameralismului, în sensul în care legea adoptată de Camera Deputaților modifică substanțial textul adoptat de Senat.

„Sesizarea privește neconstituționalitatea dispozițiilor articolului unic pct.4 (art.10 alin.(12) din Legea nr.241/2014) în raport cu prevederile constituționale ale art.1 alin.(5) din legea fundamentală, sub aspectul exigențelor privind calitatea legii, astfel cum a fost conturat acest principiu în jurisprudența Curții Constituționale și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, întrucât, contrar cerințelor impuse de art.1 alin.(5) din legea fundamentală, dispozițiile textului de lege arătat nu permit stabilirea, în mod clar, precis și previzibil, care sunt inculpații care beneficiază de dispozițiile art.10 din Legea nr.241/2015”, se mai menționa în sesizare.