Curtea Constituțională a României urmează să analizeze miercuri sesizarea depusă de președintele Nicușor Dan privind modificările aduse Legii energiei electrice și a gazelor naturale. Șeful statului susține că Parlamentul a depășit limitele procedurii de reexaminare, introducând soluții legislative noi care nu au fost cerute în mod expres.
În sesizarea transmisă Curții Constituționale a României (CCR), președintele arată că, după parcurgerea unui nou ciclu legislativ, actul normativ a fost adoptat „cu depășirea limitelor” reexaminării, scrie Agerpres.
Prin cererea formulată la 12 decembrie 2023, șeful statului solicitase în principal corelarea definiției prosumatorului, în contextul în care producătorii de energie electrică cu capacități mai mari sau egale de 1 MW sunt supuși licențierii, ca activitate primară, identic cu orice alt producător.
De asemenea, Nicușor Dan a cerut reanalizarea posibilității ca prosumatorii să poată compensa financiar excedentul de energie electrică produsă la un loc de consum cu energia utilizată în alte locații, însă doar „dacă locurile de consum și/sau de producere și consum sunt racordate la rețeaua electrică a aceluiași operator de distribuție a energiei electrice, cu condiția ca producerea de energie electrică să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară”.
Președintele a atras atenția că o astfel de condiționare ar putea reprezenta o barieră în accesul prosumatorilor la piața de energie electrică.
Un alt punct invocat vizează exceptarea prosumatorilor cu o putere instalată mai mică de 900 kW de la responsabilitatea privind dezechilibrele create în rețea, în condițiile Regulamentului UE.
Administrația Prezidențială subliniază că, față de forma anterioară reexaminării, a fost extinsă sfera autorităților și instituțiilor publice care pot vinde energie produsă sau stocată.
„Față de forma anterioară reexaminării, a fost extinsă sfera autorităților și instituțiilor publice care pot vinde energie produsă sau stocată, aspect ce nu a fost solicitat de președintele României în mod expres, acesta solicitând clarificarea normei, iar nu extinderea sferei sale de aplicare. În plus, potrivit soluției legislative de la același punct, se revine la limita de 200 kW pentru puterea instalată a prosumatorilor, prevăzută de legea în vigoare, la sintagma ‘autorități și instituții publice’ (sintagma extinsă) față de care aceste categorii vor avea posibilitatea de a solicita furnizorilor de energie compensarea cantitativă lunară, respectiv decontarea cantităților de energie electrică în acest proces, aspect ce, de asemenea, nu a fost solicitat de președintele României”, se arată în sesizare.
Șeful statului mai susține că „reevaluarea oportunității unor soluții legislative nevizate de cererea de reexaminare nu era posibilă în această procedură legislativă specială, ale cărei limite sunt stabilite de conținutul reexaminării formulate”.
Totodată, el invocă jurisprudența CCR și precizează: „Prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale în materie, care permite ca atunci când Parlamentul reexaminează o lege să realizeze corelări și modificări de tehnică legislativă, menționăm că aceasta nu este aplicabilă prin raportare la noile intervenții expuse anterior, care nu reprezintă corelări ale normelor, ci soluții legislative noi și opțiuni de politică publică diferite față de forma inițială a legii”.
„Cererea de reexaminare este ‘limitată la obiecțiunile formulate de președintele României’”, a punctat Nicușor Dan, subliniind că Parlamentului îi revine rolul „fie de a-și însuși observațiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii”.
Legea a fost transmisă inițial spre promulgare pe 25 noiembrie 2023 și aducea modificări importante regimului juridic al prosumatorilor, inclusiv creșterea limitei de compensare cantitativă la 400 kW și majorarea la 900 kW a pragului până la care nu se plătesc dezechilibrele generate în rețea. CCR urmează să stabilească dacă Parlamentul a respectat sau nu limitele constituționale ale reexaminării.