Românii sunt iar în vârful unui clasament european. De data aceasta, la folosit ChatGPT. Când vine vorba de interacțiune cu inteligența artificială, românii manifestă un nivel mare de curiozitate și cer sfaturi pe teme ce țin de sănătate, relaţii şi nutriţie. Specialiștii au denumit acest fenomen psihoza ChatGPT și avertizează că efectele interacțiunilor virtuale cu un motor controlat de inteligența artificială poate influența apariția sau agravarea unor tulburări psihice severe.
În medie, un utilizator petrece între 5 şi 30 de minute pe zi pentru a comunica cu ChatGPT. Sunt și cazuri în care oamenii sunt de-a dreptul absorbiți de informațiile primite, astfel că petrec ore în șir în conversația virtuală.
Printre cele mai frecvente întrebări adresate de români pe ChatGPT se numrăă:
Un român recunoaște că, în trecut, și el a apelat la ChatGPT pentru o serie de sfaturi. Efectele le-a conștientizat chiar el, dar sunt și cazuri în care inteligența artificială începe să ghideze vieți, fără ca oamenii să fie conștienți de efectele pe care negative pe care le-ar putea resimți.
„Da, la început, şi îmi pare rău. E dăunător şi îţi prăjeşte creierul. Îngrozitor, mi se pare că ar trebui să existe nişte reglementări cu inteligenţa artificială şi să nu folosească oricine, să existe nişte limite că nu este în regulă deloc”, a mărturisit un român, potrivit Observator News.
Cercetătorii care au analizat fenomenul au constatat că persoanele vulnerabile din punct de vedere psihic pot ajunge să confunde conținutul generat de AI cu propriile gânduri. În cazuri izolate, utilizatorii au recurs la suicid.
Un studiu realizat în Marea Britanie arată că 1 din 5 utilizatori vulnerabili psihic a raportat stări accentuate de confuzie sau episoade psihotice după conversații cu un chatbot. Specialiștii sunt de părere că persoanele cu afecțiuni mentale ar trebui să folosească inteligența artificială doar cu supraveghere și avertizează că AI-ul, folosit greșit, poate întări convingeri delirante.
„Interacţiunea cu acest produs este gândită astfel încât noi să dorim să revenim şi să cerem ajutorul, să se creeze un oarecare grad de dependenţă. Încep să apară din ce în ce mai multe persoane în cabinet care spun că au început să lucreze, au testat inteligenţa artificială pentru soluţii concrete şi într-un fel poate să fie de ajutor. Problema este că dacă ne bazăm mai mult decât trebuie pe un astfel de program riscăm să pierdem esenţa, pentru că conexiunea reală şi experienţa unui terapeut valorează mult mai mult”, a explicat Alexandru Aricescu, psihiatru.
„Este un real pericol pentru oamenii care folosesc ChatGPT să cadă pradă acestor idei delirante în privinţe pe care el le poate cauza. Şi este foarte uşor ca vorbind cu ChatGPT să îţi fie validate anumite idei care te pot pune în pericol”, spune Andreea Iancu, psiholog.
Reprezentanții companiei care a creat ChatGPT au avertizat de mai multe ori oamenii că rolul aplicației nu este de a da sfaturi medicale sau psihologice. De fapt și de drept, ChatGPT a fost gândit să fie un instrument conversațional.
Însă, în lipsa unor reglementări clare și a unei educații digitale solide, riscul ca oamenii să interpreteze greșit interacțiunile cu AI-ul rămâne ridicat.