CEDO i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi în procesul intentat după ce a fost revocată de la conducerea DNA

UPDATE Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kovesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale.

CEDO a stabilit că lui Kovesi i-a fost încălcat dreptul la liberă exprimare și liberul acces la justiție. În concluziile deciziei se precizează:

1. Curtea își exprimă aprecierea cu privire la temeinicia obiecției preliminare a Guvernului cu privire la neepuizarea căilor de atac interne și o respinge;

2. Declarăadmisibilitățile reclamantului în temeiul articolului 6 § 1 și al articolului 10 din convenție;

3. Consideră că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție;

4. Consideră că a existat o încălcare a articolului 10 din Convenție;

5. Consideră că nu este necesar să se examineze admisibilitatea și temeinicia plângerii în temeiul articolului 13 coroborat cu articolele 6 § 1 și 10 din convenție.

Știrea inițială: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) prezintă, marți, decizia cu privire la plângerea formulată de Laura Codruța Kovesi. Ea a reclamat maniera în care a fost revocată, în iulie 2018, din funcția de procuror-șef DNA, și susține că i-au fost încălcate mai multe drepturi, precum dreptul la un proces echitabil sau la o audiere corectă, libertatea de exprimare și dreptul la un remediu efectiv, potrivit comunicatului CEDO.

Laura Codruța Kovesi ataca decizia de revocare la CEDO, în decembrie 2018, și sublinia că nu urmărește să obțină, prin această plângere, despăgubiri sau repunerea în funcția de procuror-șef al DNA, ci vrea să împiedice pe viitor procedurile abuzive de revocare a magistraților cu funcții de conducere.

„Nu comentez acest demers, dar repet, această solicitare către CEDOeste una de principiu. Dacă Curtea va constata că prin această procedură au fost încălcate drepturi fundamentale ale omului, atunci această procedură nu va putea fi aplicată și pe viitor”, declara Laura Codruța Kovesi la acel moment.

Laura Codruța Kovesi a devenit, între timp, primul procuror-șef al UE

Între timp, instituțiile UE au decis că Laura Codruța Kovesi va fi prima procuroare-șefă a UE. Ultimul pas din procedura de numire a fost realizat în octombrie 2019, când Consiliul Președinților, formată din președintele Parlamentului European și liderii grupurilor politice, a încuviințat decizia. Astfel, ea va conduce noul Parchet European, care va cerceta infracțiunile financiare în UE, precum frauda transfrontalieră de TVA, spălarea banilor și corupția. În acest scop, EPPO va desfășura investigații, va efectua acte de urmărire penală și va exercita acțiunea publică în fața instanțelor competente din statele membre, potrivit Consiliului European.

În prezent, 22 de state membre participă la cooperarea consolidată (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

„Pentru Consiliu, este o prioritate ca Parchetul European să fie înființat și operațional până în noiembrie 2020. În acest sens, devenise urgentă numirea procurorului-șef european. Fiind prima persoană care ocupă această funcție, dna Kövesi va avea sarcina de a organiza EPPO de la zero. Atribuțiile sale în cei 7 ani de mandat vor consta în special în construirea structurii administrative și operaționale a Parchetului și stabilirea unor bune relații de lucru cu autoritățile judiciare naționale. Consiliul va continua să monitorizeze procesul de organizare a Parchetului, pentru a ne asigura că avem un EPPO eficient și eficace, care să devină piatra de temelie a luptei noastre împotriva fraudei și a corupției care aduc atingere finanțelor UE”, declaranna-Maja Henriksson, ministra justiției din partea Președinției finlandeze a Consiliului UE, la momentul negocierilor.